Fake news la liber? Află cum va arăta mediul online fără fact-checking.

Articol de Monica Liche, 22 ianuarie 2025, 17:08

Decizia Meta de a renunța la fact-checking ridică întrebări esențiale despre viitorul veridicității informațiilor în mediul online. Într-o lume dominată de dezinformare, cum ne putem proteja de fake news și care sunt consecințele acestei măsuri asupra utilizatorilor și a societății digitale? Am primit răspunsuri de la Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice ( SNSPA)și realizatoarea rubricii “Break the fake “de la București FM, invitata Ioanei Brușten în #InComunitate

Un mediu digital vulnerabil

Mediul online a devenit principala sursă de informare pentru milioane de oameni. Lipsa reglementărilor clare și a standardelor de verificare a informațiilor face ca acest spațiu să fie vulnerabil la manipulări și dezinformare.

„ Problema apare prin faptul că mediul digital este mult mai puțin reglementat și nu este supus unor principii profesionale de producere a știrilor, de verificare a informațiilor, decât într-o măsură parțială. (…)Există o tendință în care informațiile înșelătoare, inclusiv declarațiile oamenilor politici, care sunt înșelătoare, în mediul online, au fost preponderent o parte a spectrului politic. Realmente, datele de cercetare arată o astfel de distribuție a fake-urilor, să spunem.” , a precizat Flavia Durach, expert în comunicare

 Rolul  fact-checking-ului

Fact-checking-ul reprezintă o barieră împotriva dezinformării masive, chiar dacă nu poate preveni în totalitate fenomenul. Renunțarea la fact-checking nu face altceva decât să acutizeze problema lipsei de filtre de siguranță pentru informațiile pe care le consumăm.

„ (…)Pornind de la asta, această parte a eșalonului politic și ideologic a început să invoce o pretinsă cenzură din partea afacerilor și din partea platformelor. Deși aceasta nu corespunde principiilor cenzurii propriu-zise, acel conținut dacă era verificat, cu dovezi consistente, că este fals, era  deprioritizat în news feed, adică îl vedeau mai puțini oameni. Nu este același lucru cu cenzura, este doar o măsură de precauție.”, a explicat Flavia Durach

 Consecințe directe pentru utilizatori

Decizia Meta de a renunța la fact-checking nu afectează doar platformele, ci și modul în care utilizatorii percep și primesc informațiile. Ba mai mult, această decizie transformă utilizatorul în verificator al informației. De aici și până la confuzie și vulnerabilitate în fața manipulării, nu mai e decât un singur pas.

„ Eu vreau să îi rog pe ascultători să se gândească dacă ar fi dispuși să bea apă dintr-o baltă. Probabil că nu, există mari șanse să fie bacterii dăunătoare sau chiar ucigașe în acea baltă. Același lucru se întâmplă și cu spațiul de informare. A accesa informație care este uneori falsificată brutal, grosolan, alteori supusă unor interferențe, unor manipulari, în dieta noastră de informare, să spunem, este echivalentul băutului de apă dintr-o baltă care nu știu ce conține. De fapt, acestea erau tentative de purificare, de asigurare a integrității mediului de informare și nicidecum de cenzură”

 Educația media

În acest context în care verificarea informațiilor revine tot mai mult consumatorilor, educația media devine singurul instrument de protecție. Campaniile de conștientizare și programele educaționale pot fi  soluții în direcția protejării utilizatorilor de efectele dezinformării.

“Intervențiile pentru combaterea dezinformării nu sunt niciodată unidirecționale și cu atât mai mult, nici nu pun accentul doar pe verificarea conținutului și demontarea falsului. De la un punct încolo poate deveni ineficient, pentru că intervine și psihologia umană. E foarte greu să faci o persoană să se răzgândească dacă e investit emoțional și la nivel de credințe, valori, într-o anumită știre care dezinformează. E ceva ce se cheamă bias-ul de confirmare.

Ne place să vedem credințele, ideile noastre, viziunea noastră despre lume, reflectată în conținutul pe care îl consumăm, în informația pe care o consumăm și tindem să credibilizăm mai mult și să căutăm activ conținut care e pe gustul nostru, pe placul nostru, ne reflectă credințele. Ori toți, la un moment dat, devenim hipersubiectivi în interpretarea informației. Și aici este o capcană. Aici poate interveni foarte bine educația media. Într-adevăr, este foarte importantă, dar mai mult decât atât, eu cred că e foarte important să menținem și să intensificăm măsurile care să demonetizeze dezinformarea, pentru că se fac foarte mulți bani din acest tip de conținut.”- Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice ( SNSPA)

Fact-checking-ul, element necesar în democrație

 Într-un context global  în care manipularea informației capătă accent tot mai sofisticate, adaptabilitatea instituțiilor naționale devine esențială. Educația publicului și sprijinirea inițiativelor societății civile joacă un rol important în lupta împotriva acestor influențe.

 “Trebuie crescută reziliența instituțiilor naționale în fața unor tentative de interferență străină “, a punctat Flavia Durach, care a mai adăugat:

“De pildă, trebuie susținut tot acest proces de educare a societății în general. Trebuie susținute și inițiativele societății civile, care sunt foarte bune. Există și în România câteva inițiative de fac-checking foarte valoroase și foarte utile. Fac check-ing nu verifică, de pildă, doar ce se postează pe rețele sociale. Verifică și afirmațiile oamenilor politici. Nu am vrea să știm dacă oamenii politici exagerează sau mint în afirmațiile lor. Mie mi se pare foarte important și util pentru informarea noastră. Prin urmare, activitatea aceasta de verificare a informațiilor este e o problemă mai importantă care are legătură cu modul în care funcționează democrația. Democrația nu o să funcționeze niciodată bine fără niște cetățeni care să fie cât de cât stăpâni pe deciziile lor.”