Cum evoluează CONSUMUL CULTURAL în România? | AUDIO
Cultura nu se limitează la artele patronate de muzele și grațiile epocilor antice grecești și romane, cultura înglobează tot ceea ce este creat de mintea și spiritul uman.
Articol de Vicentiu Andrei, 15 ianuarie 2025, 12:58
Pentru instituțiile culturale, factorii decidenti și cei care crează proiecte culturale, se impune o evidență a tipului și cantității de produse culturale consumate.
Barometrul de consum cultural este cel mai amplu studiu realizat la nivel național, care măsoară practicile, preferințele și tendințele consumatorilor de cultură din România. Dedicat temei comunităților de consum în contextul schimbărilor societale, ultimul barometru de consum cultural publicat aferent anului 2023 prezintă pentru prima dată analiza și clasificarea extinsă a grupurilor de consum cultural active în spațiul public din România, din perspectiva efectelor pe care cultura ca bun public le are asupra societății în ansamblu.
Compararea datele cu cele din anii anteriori arată că România nu a devenit brusc un mare consumator de cultură. Ne aflăm în continuare pe ultimele locuri din Europa dar oamenii se reîntorc la teatru și cinema, valorile apropiindu-se de perioada de dinainte de pandemie. “Oamenii se îndreaptă spre lucrurile care le sunt la îndemână, festivalurile gratuite, ceea ce nu-i un lucru bun, pentru că asta induce ideea periculoasă că tot consumul e de fapt pentru divertisment. Avem o viziune hedonistă asupra culturii, adică să ne simțim bine. Ori cultură are o funcție explicită, fundamentală, care este să ne educăm civic”. Carmen Croitoru, coordonator Barometrul de Consum Cultural, Director al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală și Conferențiar Universitar Doctor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și cinematografică din București.
Există modificări de trend și cea mai încurajatoare este că oamenii au început să ia în calcul obiective de patrimoniu. În continuare sunt reticenți la filmul românesc, românul încă vrea să vadă filmele vechi.
Un trend european constant era că femeile consumau cultură mai mult decât bărbațîi.
De data aceasta s-a inversat, bărbații au preluat prima poziție.
Cât despre păstrarea autenticității culturii naționale în era dominată de tehnologie și rețele sociale, trebuie spus că înainte de toate avem nevoie să definim o scară de valori, României îi lipsește de mai bine de 70 de ani. “omul este curios să vadă conținut, indiferent dacă are certitudinea că e adevărat sau nu iar păstrarea formelor tradiționale de cultură se face doar dacă le consumăm și dacă interesează pe cineva altfel ele vor dispărea așa cum dispar diverse forme de activitate publică” (Carmen Croitoru) .
Cât despre rezolvări și adaptarea culturii cu trendurile contemporane pentru a o face relevantă captivantă și accesibilă noilor generații nu exista scurtături.
Este nevoie, absolut urgent în România, “să reîmprietenim copiii și tinerii cu limbajele și expresiile culturale”. Infrastructura culturală, nivelul economic și al educației culturale sunt factori determinanți în consumul de cultură. Acest domeniu va putea supraviețui viitoarelor crize doar dacă devine mai activ și mai puternic implicat în mediul politic, unde își poate amplasa strategiile, direcțiile și măsurile.
Autor: Olga Stancu
