Break the fake: Cum lucrează fact checkerii?
Articol de bucurestifm, 17 decembrie 2024, 15:37 / actualizat: 18 decembrie 2024, 9:43
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Organizațiile de fact-checking se ocupă cu identificarea și demontarea informațiilor false care apar în spațiul public. Acestea ajută la evaluarea și verificarea conținutului pentru a oferi publicului informații precise și de încredere, pe care se poate baza.
Poate te-ai întrebat cum lucrează un fact checker. Iată care sunt elementele principale ale metodologiilor de fact-checking.
Primul pas presupune selectarea informației. De exemplu, site-ul românesc de fact-checking Factual se concentrează pe acea parte din declarațiile și deciziile din spațiul public care conține informație pretins factuală și care se pretează verificării.
În mod similar, redactorii antifake.ro caută sau primesc de la cititori declarații, imagini, articole sau postări care pot fi verificate. Ei acordă o atenție deosebită dezinformării care ar putea pune în pericol sănătatea sau viața oamenilor sau ar putea afecta procesele democratice. Echipa verifică faptele, nu opiniile sau convingerile. Sunt studiate conținuturi diverse, de la postări pe rețelele sociale, până la videoclipuri, articole de pe website-uri și publicații online, texte care circulă prin aplicațiile de mesagerie sau imagini și meme.
Al doilea pas este verificarea informației, folosind informații factuale, și anume statistici oficiale, texte de lege, hotărâri judecătorești, declarații din surse ale căror autoritate sau credibilitate pot fi verificate independent.
Al treilea pas îl reprezintă redactarea articolului/ analizei de fact-checking, care are, de regulă, următoarea structură:
Atragerea atenției. De regulă, analiza debutează cu un fapt exprimat clar și puternic care contracarează dezinformarea și este prezentat într-un mod simplu și memorabil.
Avertizare timpurie. Autorul/ autorii avertizează de la început în legătură cu caracterul înșelător sau fals al informației ce urmează a fi verificată. Frecvent, este indicat pe ce canale și sub ce formă a circulat respectiva informație.
Explicația în detaliu. Un text corect de fact-checking nu se rezumă la a spune că informația prezentată este falsă, ci explică în detaliu și cu dovezi credibile de cea acea afirmație este falsă sau înșelătoare.
Concluzia. De regulă, articolele de fact-checking se încheie cu o concluzie clară privind gradul de adevăr al afirmației analizate. De exemplu, organizația americană PolitiFact folosește următoarea scală:
- ADEVĂRAT
- ÎN MARE MĂSURĂ ADEVĂRAT – Afirmația este corectă, dar necesită clarificări sau informații suplimentare.
- PARȚIAL ADEVĂRAT – Afirmația este parțial corectă, dar omite detalii importante sau scoate lucrurile din context.
- ÎN MARE MĂSURĂ FALS – Afirmația conține un element de adevăr, dar ignoră fapte esențiale care sugerează altceva.
- FALS
- MINCIUNĂ ORDINARĂ
Te încurajez să apelezi și tu la organizațiile de fact-checking atunci când ai îndoieli.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
