Break the fake: Războiul cognitiv: cuvinte și idei, în loc de tancuri
Articol de Vicentiu Andrei, 11 decembrie 2024, 15:10
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Evenimentele recente au adus în atenția publică faptul că România, alături de alte state europene, este expusă unui război cognitiv din partea unor agenți statali. Războiul cognitiv, menit să influențeze modul în care gândim și reacționăm la informațiile la care suntem expuși, există de multă vreme, însoțind eforturile de război, perturbările sociale, tulburările politice sau crizele economice.
Scopul principal este de a purta un război asupra a ceea ce gândește, apreciază sau lucrurile în care crede o comunitate considerată inamică, prin schimbarea percepțiilor. Este un război asupra modului în care funcționează mintea noastră, percepem lumea și ne dezvoltăm gândirea conceptuală. Efectele urmărite sunt de a ne modifica viziunea asupra lumii.
Cu toate acestea, eforturile contemporane de a transforma mintea umană într-un câmp de luptă sunt fundamental diferite de cele desfășurate cu doar 50 sau 70 de ani în urmă, de exemplu. Războiul cognitiv contemporan este un fenomen nou, bazat pe tehnologie. De ce spun asta?
În primul rând, obiectivul său este de a perturba conversațiile publice, de a confuza opinia publică și de a cultiva îndoiala și suspiciunea, mai degrabă decât de a convinge sau persuada într-o direcție sau altă (există și excepții, desigur).
În al doilea rând, interferează atât cu conținutul (dezinformare), cât și cu circulația acestuia, în mediul digital. Prin urmare, folosirea instrumentelor de propagandă computerizată este o parte fundamentală a strategiei.
În cele din urmă, efectul său este de a crea o polarizare nu doar de natură politică, ci și cognitivă și emoțională, una de tip „totul sau nimic”, indiferent de subiect.
Înainte de dezvoltarea masivă a internetului, războiul cognitiv se purta în condiții de penurie informațională, în sensul unui acces limitat la informații, de cele mai multe ori mass media controlând acest acces. În prezent, războiul cognitiv are loc în condiții de supraabundență informațională și de conectivitate cresuctă – această conectivitate fiind transformată în armă.
Explozia tehnologiilor digitale permite diseminarea instantanee, la scară masivă, a multiple narațiuni contradictorii, cu puțină preocupare pentru eventualele contradicții, cu scopul de a crea supraîncărcare informațională sau oboseală informațională.
Este atacată astfel capacitatea membrilor societății de a acționa pe baza unei realități comun împărtășite și de a crea un mediu emoțional în care fiecare să se simtă îndreptățit la adevărul lui personal, faptele devenind secundare sau fiind de-a dreptul ignorate.
Este important de adăugat că războiul cognitiv nu cunoaște nici limitări de spațiu, nici granițe temporale, ci se poate desfășura continuu, între state care nu se află într-un conflict militar direct. Cetățenii aflai sub acest tip de atac pot să nu fie conștienți de bătălia asupra percepțiilor lor.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
