Surprizele de la alegeri: tendințe la nivel social și instrumente de propagandă online
Articol de bucurestifm, 27 noiembrie 2024, 19:03
Rezultatele din turul unu al alegerilor prezidențiale au venit ca o mare surpriză pentru o bună parte a societății românești. În cele ce urmează, las câteva idei despre factorii care au contribuit la acest rezultat, din perspectiva științelor comunicării, în care sunt specializată.
Voi începe prin a sublinia că, orice explicații găsim pentru acest vot, el nu ar fi fost posibil fără ca nemulțumirile, revolta populației față de partidele politice să atingă o masă critică. Deși multe mesaje anti-sistem care distorsionează fapte au fost împinse în față forțat, pentru ca această comunicare amplificată artificial să aibă succes, ea trebuie să cadă pe un teren fertil la nivel social. Nemulțumirile publicului sunt legitime, dar problema este că sunt însoțite de fenomene periculoase, precum radicalizarea atitudinilor și un grad foarte ridicat de polarizare. Este nevoie de cercetări sociologice în profunzime care să înțeleagă adecvat aceste orientări ale opiniei publice și dramele, frustrările, suferințele și descurajarea care stau în spatele lor.
Însă predispozițiile mai mult sau mai puțin latente ale unei părți a electoratului au putut fi activate și direcționate politic, prin intervenția a două elemente: rolul narațiunilor strategice înșelătoare și rolul instrumentelor precise de propagandă, pe rețelele sociale.
În ce privește narațiunile strategice, în România, de mai mulți ani, circulă anumite teme și interpretări care sunt cel puțin indirect și uneori chiar explicit aliniate obiectivelor de comunicare strategică ale Rusiei. O parte dintre aceste mesaje au prins rădăcini stabile în pandemie (de exemplu, ideea că se dorește controlul populației de către elita mondială ocultă, căreia românii trebuie să se opună prin cât mai multe mijloace) și au fost mult dezvoltate odată cu debutul războiului din Ucraina, când s-a intensificat războiul informațional.
Aceste narațiuni nici nu fac de multe ori o trimitere explicită la Rusia și Ucraina, ci vizează subiecte controversate, polarizante din societatea românească. Ele urmăresc legitimarea scopurilor și acțiunilor Federației Ruse, cultivarea neîncrederii în UE și în NATO (de multe ori scoase ca țapi ispășitori pentru probleme reale, dar care au cauze locale) sau confuzia privind interesele și obiectivele României în relațiile internaționale. Faptul că aceste subiecte nu au o legătură explicită cu sursele evidente de propagandă rusă le face cu atât mai periculoase. De multe ori, oamenii nu conștientizează că sunt ținta unei campanii de dezinformare sau că răspândesc din convingere personală elemente de propagandă și informații false.
În ceea ce privește rețele sociale, ele pot fi folosite pentru influențare, cât timp mesajele exploatează, cum spuneam, vulnerabilități și emoții reale ale audienței, cum ar fi neîncrederea în clasa politică, în instituții, sentimentele de furie, revoltă sau teamă. Printre instrumentele de propagandă de înaltă precizie, care țintesc aceste mesaje către publicul vulnerabil, se număra aceleași tehnologii digitale folosite de regulă în publicitatea online obișnuită, acum întoarse în mod ilegal sau neetic împotriva publicului:
- colectarea datelor comportamentale despre audiență pentru a putea ținti oamenii potriviți cu mesajele potrivite;
- utilizarea rețelelor de conturi false, boți și troli pentru a declanșa viralizarea inițială a unui mesaj;
- optimizarea mesajelor pentru a păcăli algoritmii rețelelor sociale să le afișeze cât mai multor utilizatori;
- utilizarea în mod netransparent a postărilor plătite și a marketing-ului cu influenceri.
În acest peisaj digital personalizat la extrem după imaginea preferințelor noastre, algoritmii ne pot izola în bule care ne fac să ignorăm dezbaterile, frământarile și așteptările altor segmente din societate. Acest tip de polarizare și izolare scad dramatic reziliența în fața dezinformării și tentativelor de manipulare.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
