AUDIO | Cât vom plăti factura la curent electric, de la 1 aprilie 2025?

Mulți dintre noi ne întrebăm, cu îngrijorare, cât vom plăti facturile la energie electrică, de la 1 aprilie 2025, după ce actualul mecanism de plafonare-compensare a prețurilor la energie se va termina?

Articol de Mircea Apostolescu, 7 noiembrie 2024, 11:47

Va trebui, oare, să facem față unei explozii a facturilor la curent electric?
Ne vom permite să mai folosim centrala de apartament, mașina de spălat, aspiratorul, frigiderul, aerul condiționat sau chiar să aprindem becul?

Ar trebui, poate, să pornim de la un fapt cert, atestat de raportul Eurostat pentru trimestrul al doilea al acestui an.
Conform acestuia, prețurile plătite acum de gospodăriile din România sunt printre cele mai mici din Europa.
Populația plătește, în continuare, până la 1 aprilie, anul viitor, al patrulea cel mai mic preț pentru gaze naturale și al cincilea cel mai mic pentru electricitate.

După 1 aprilie, un prim obiectiv urmărit de Ministerul Energiei este cel de protejare a consumatorilor vulnerabili.

Un scenariu care se conturează, la nivelul Ministerului Energiei este acela ca nicio gospodărie să nu ajungă sub pragul de sărăcie după ce își plătește facturile la energie.
Deci niciun român care nu își permite plata facturilor nu va fi lăsat în urmă, ci ar urma să fie protejat de statul român prin subvenții țintite, așa cum se întâmplă în toată Uniunea Europeană.

În același timp, conform decideților din același Minister al Energiei, plafonul de 0,68 lei/kWh este nesustenabil, la un nivel mult sub nivelul pieței.
Acum acest preț este plătit de toate gospodăriile din România, care au un consum lunar sub 100 kWh, indiferent de mărimea sau valoarea locuinței, de zona în care se află sau, cel mai important, de venitul proprietarilor.

Astfel, se poate ajunge, la nivel teoretic la situația în care un apartament din cartierul Primăverii, care, din diferite motive, ajunge să se încadreze într-un consum lunar de 100 kWh, să plătească un preț cu 40% mai mic pe kWh decât cel plătit de o familie cu doi copii, poate cu venituri mult mai mici, dintr-un apartament obișnuit, care are un consum de peste 300 kWh pe lună.
Acest tip de inechități ar urma să fie corectate, începând cu 1 aprilie 2025.

Toți consumatorii din România vor plăti prețuri la electricitate mai mici decât plafonul maxim actual, cel de 1,3 lei/kWh, conform calculelor ministrului Energiei, Sebastian Burduja.

“Din situația tranzacțiilor realizate până la data de 24.10.2024 pe piețele de energie electrică administrate de OPCOM, energia cu livrare în perioada 2025, profil bandă, a fost vândută la un preț mediu ponderat de 485,28 lei/MWh, iar profilul vârf la 539,31 lei/MWh.
Adăugăm costurile cu echilibrarea ale furnizorilor, marja de profit și toate celelalte taxe și tarife reglementate și vedem că în toate zonele de distribuție prețul final de vânzare este cuprins între 1,1 și 1,22 lei/kWh, deci sub plafonul actual de 1,3 leikWh”, spune ministrul Energiei.

Până la 1 aprilie, va fi adoptată noua schemă de sprijin pentru prevenirea sărăciei energetice, dar soluția, pe termen lung, pentru scăderea prețului la energie sunt investițiile în producerea și stocarea energiei.

“Până la 1 aprilie ne propunem să adoptăm mecanismul de sprijin la care am început să lucrăm și, cel mai important, să accelerăm investițiile în energie. Doar cu investiții vom ajunge să nu ducem grija facturilor la energie. Am atras deja peste 13 miliarde de euro în primele 15 luni de mandat, vedem noi parcuri fotovoltaice și eoliene care au fost puse în funcțiune cu bani nerambursabili din PNRR, în următoarele 45 de zile finalizăm și prima licitație pentru Contractele pentru Diferență (în total investim 3 miliarde de euro), iar în curând reactorele 3 și 4 de la Cernavodă devin certitudine și intră pe un drum cu sens unic”, spune Sebastian Burduja.

Cele peste 13 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile au mers deja către: peste 10.000 MW centrale solare și eoliene noi-nouțe, 3500 MW grupuri pe gaz, modernizarea CET-urilor din București, Arad, Craiova, Constanța și Râmnicu Vâlcea, primele proiecte pentru producția de hidrogen peste 500 MW stocare în baterii, două fabrici noi românești de panouri solare, finanțate din PNRR, 1,7 miliarde de euro pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție.
În plus, 2200 MW noi se află în lucru pentru programul nuclear civil românesc, 330 MW pe cărbune – modernizarea Grupului V Rovinari, 50 MW hidro – un hidroagregat modernizat, finalizat la Bicaz, reluarea hidrocentralelor începute înainte de 1989 și a centralei pe gaz de la Iernut (430 MW), începerea proiectului Neptun Deep pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră și accelerarea exploatărilor de la Caragele.
Mai mult decât atât, există o putere instalată la prosumatori de peste 2000 MW.

În context, trebuie amintit faptul că, pe 10 octombrie, Ministerul Energiei împreună cu operatorul schemei CfD, C.N.T.E.E Transelectrica S.A., anunțau inițierea primei licitații pentru Schema de ajutor de stat sub formă de Contracte pentru Diferență pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană onshore și solară
fotovoltaică aprobată prin ordinul ministrului energiei nr. 1120/2024.
Contractul pentru diferență aferent schemei CfD fost aprobat prin HG nr. 318/2024 privind
aprobarea cadrului general pentru implementarea şi funcţionarea mecanismului de sprijin prin contracte pentru diferenţă pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon.
Obiectivul primei licitații CfD este acordarea ajutorului de explotare pentru 1500 MW pentru
capacitați noi de producere a energiei din surse regenerabile de energie eloliană onshore și solară fotovoltatică, astfel:
a) Licitație pentru energie eoliană onshore: capacitate instalată țintă de 1.000 MW
pentru producția de energie electrică din eolian onshore;
b) Licitație pentru energie solară fotovoltaică: capacitate instalată țintă de 500 MW
pentru producția de energie electrică din surse solar fotovoltaice.