Eveniment cultural în Capitală: “Scriitorii despre București”

Articol de Vicentiu Andrei, 5 august 2024, 11:13

În seria întâlnirilor culturale derulate sub genericul “Deznodământul nu contează” va avea loc un maraton de lectură dedicat Bucureștiului. Opt dintre prozatorii bucureșteni au răspuns invitației Muzeului Municipiului București de a citi din opera lor texte despre oraș, respectiv, micro-viziuni asupra unei realități aflate în permanentă metamorfoză. Toți cei opt prozatori au surprins în scrierile lor momente din viața veche sau recentă a Bucureștiului.

Vor citi: Ligia Pârvulescu, Cristian Fulaș, Petre Nechita, Liviu G. Stan, Augustin Cupșa, Doina Ruști, Adrian Majuru și Simona Goșu.

Evenimentul, organizat în parteneriat cu ACF și revista Ficțiunea, va avea loc miercuri, 7 august, la ora 19.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151).

Pentru cine nu știe, în Casa Filipescu-Cesianu funcționează Muzeul Vârstelor, primul muzeu de antroplologie urbană din România. Lecturile auctoriale întregesc vizual și auditiv imaginea orașului, de aceea lectura filmată va fi găzduită de platformele MMB.

„Vă așteptăm pe înserat, în grădina Casei Filipescu-Cesianu, ca să înțelegem împreună esența nemuritoare a verilor bucureștene!” este îndemnul lansat de Doina Ruști, scriitor, profesor universitar şi scenarist.

Intrarea este liberă.

Ligia Pârvulescu s-a născut în București. A absolvit cursurile Facultății de Drept a Universității București și pe cele ale Facultății de Comunicare și Relații Publice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București, urmate de un master în Muzeologie și Patrimoniu Cultural.
A publicat poezii și proză în diverse revistele literare. În 2014 debutează cu volumul de poeme Fluvii de asfalt, Casa de Editură Max Blecher. Pentru romanul Translucid a primit premiul „Primul roman”, 2021, acordat de Editura Litera, unde a fost publicat în același an. În 2022 publică Intracranian, volum de poeme apărut la Casa de Editură Max Blecher.

Cristian Fulaș
A debutat în 2015 cu Fâşii de ruşine (Gestalt Books; Premiul Observator cultural pentru debut, Premiul Colocviilor „Liviu Rebreanu”, Premiul revistei Accente). Tot în 2015 a publicat Jurnal de debutant (Tracus Arte), iar în 2016 După plâns (Casa de Editură Max Blecher & Gestalt Books). A tradus aproximativ cincizeci de volume din engleză, italiană şi franceză, fiind distins în 2023 de Academia Franceză cu premiul „Prix du Rayonnement de la langue et de la littérature françaises” pentru servicii remarcabile aduse limbii şi literaturii franceze. Din 2019 lucrează la o nouă traducere după romanul În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust. De acelaşi autor, la Editura Polirom au mai apărut volumul de proză scurtă Cei frumoşi şi cei buni (2017), romanele Fâşii de ruşine (2018), După plâns (2019) şi Ioşca (2021, 2022; desemnat romanul anului în cadrul Premiilor RSS Reloaded şi cartea de proză a anului 2021 de omiedesemne.ro şi agentiadecarte.ro, Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, nominalizare la Premiul Naţional pentru Proză al Ziarului de Iaşi, Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2021 în cadrul FILIT, Premiul Observator cultural, secţiunea Proză; traducere franceză la editura La Peuplade), precum şi biografia romanţată Celan. Am trăit, da (2022). În 2018 a publicat Povestea lui Dosoftei la Editura Muzeelor Literare Iaşi, în cadrul unui proiect FILIT.

Petre Nechita
Jurnalist TV, prozator, redactor la revista Ficțiunea.
A debutat cu romanul Tata știe mai bine! (2021), urmat de al doilea roman Fir-ar ea de vineri! (2022). De asemenea, a publicat proză scurtă în volume colective: Întâmplări stranii – Călătorii în lumea groazei (2021) și Femei, bărbați și faptele lor (2023).
Are o rubrica săptămânală de proză scurtă (Verbe), în revista Ficțiunea.

Liviu Stan, prozator și jurnalist (n. 8 martie 1987). Cărți publicate: Yima (Ed. Brumar, 2008), Sânge de pasăre pe haine (Ed. Herg Benet, 2014), Casele vor uita (Ed. Fractalia, 2016), Filip Manakis: o poveste europeană (Ed. Fractalia, 2019), Salamandre (Ed. Litera, 2021) – Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ scriitor.

Augustin Cupșa
Psihiatru, practicând pentru câțiva ani în București și Paris, a făcut și un masterat la CESI, cu o teză despre fotografia artistei Friedl Kubelka. Scrie proză și scenarii (printre care adaptarea serialului „Be Tipul”/ „În derivă” produs de HBO România). Cel mai recent volum al său este” Străinătate” (proză), apărut la editura Humanitas ( 2022) pentru realizarea căruia a beneficiat de rezidențele literare BMEIA /Q21 Viena și HLF Pecs. În 2023 cartea a fost nominalizată la premiul național al Uniunii Scriitorilor și a primit premiul ARIEL.

Adrian Majuru
Istoric, antropolog și jurnalist , Adrian Majuru s-a făcut cunoscut printr-o serie de cărții și studii despre vechiul București: Bucureștiul albanez (2002), Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență (2003), Bucureștiul subteran. Cerșetorie, delincventă, vagabondaj (2005), Copilăria la români. 1850-1950 (2006), București. Povestea unei geografii umane (2007) Cum se distrau românii odinioară (2011) s.a. De asemenea, este și prozator, cea mai recentă carte a sa fiind un roman, intitulat Hoțul din Curtea Miracolelor (2023), care a primit Premiul Ficțiunea pentru cel mai bun personaj.

Doina Ruști a scris mai multe romane și povestiri. Este autoarea trilogiei fanariote, compusă din romanele Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), dar mai ales a romanelor cu miză socială puternică: Fantoma din moară (2008) și Lizoanca la 11 ani (2009). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017), Omulețul roșu (2004), Mămica la două albăstrele (2013)  ș.a Cel mai recent roman al său este Paturi oculte, urmat de două volume de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot (2022) și Depravatul din Gorgani (2023).
Cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, Doina Ruști s-a bucurat de exegeze și de recenzii laudative în multe publicații internaționale.
Între cele mai recente traduceri, amintim ediția a doua a romanului L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, 2024, Londra), Zogru (2022, Marsilia, A malom kísértete, 2024, Budapesta).
Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.
Doina Ruști a înființat grupul Ficțiunea, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.
Are titlul academic de profesor universitar, cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale pentru film.

Simona Goșu, prozatoare și traducătoare, născută în București, a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-română, și Masteratul de Lingvistică Aplicată și Predarea Limbii Engleze la Universitatea din București. A publicat proză scurtă în diverse reviste și antologii. În 2020 a debutat cu volumul de povestiri Fragil (editura Polirom), care a câștigat Premiul revistei „Observator cultural” pentru Debut, ediția 2021, Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte, FILIT, 2021 și Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, la secția Debut-Proză, ediția 2021. Fragil a fost finalist al Premiului Național pentru Proză Ziarul de Iași, ediția 2021, și a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România. Două proze din volum au fost incluse în spectacolele câine cu om. câine fără om și Seaside Stories, în regia lui Radu Afrim. În noiembrie 2023, a publicat romanul Stela, la editura Polirom, nominalizat la Premiile Observator cultural pentru Proză, ediția 2024, Premiile Radio România Cultural, categoria Proză, ediția 2024. Romanul Stela este finalist al Premiului Național pentru Proză al Ziarului de Iași, ediția 2024, și este în curs de dramatizare la Teatrul Nottara.