Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat deschise Jocurile Olimpice de la Paris
Articol de arionmihaela, 27 iulie 2024, 02:41
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat deschise Jocurile Olimpice de vară de la Paris, la Trocadero, în faţa Turnului Eiffel.
Anunţul lui Macron a venit după discursul preşedintelui Comitetului de organizare Paris-2024, Tony Estanguet, şi al preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Thomas Bach.
Purtătorii de drapel ai Franţei, Florent Manaudou şi Mélina Robert-Michon, au depus Jurământul Olimpic al sportivilor.
Zinedine Zidane a fost cel care i-a înmânat torţa olimpică tenismanului spaniol Rafael Nadal, aflat în pragul retragerii din activitate. Nadal, dublu campion olimpic, a pornit apoi cu o ambarcaţiune în care au mai purtat torţa Serena Williams, Carl Lewis şi Nadia Comăneci. Fosta jucătoare franceză de tenis Amélie Mauresmo a primit torţa olimpică la mal, actuala directoare a turneului de la Roland Garros înmânând-o apoi fostului baschetbalist Tony Parker, care a purtat-o în dreptul Muzeului Luvru. Flacăra olimpică a trecut şi pe la alţi foşti mari sportivi francezi, olimpici şi paralimpici, ultimii purtători ai torţei fiind judoka Teddy Riner şi fosta atletă Marie-Jose Perec, care au aprins vasul olimpic, aflat în Grădinile Tuileries. Vasul olimpic, un inel cu un diametru de şapte metri, a fost ataşat de un balon cu aer cald şi înălţat la 30 de metri.
Solista canadiană Celine Dion a încheiat festivitatea cu melodia ”Hymne a l’amour”, compusă de Edith Piaf.
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris a început, vineri seara, cu un clip video care l-a prezentat pe fostul mare fotbalist francez Zinedine Zidane purtând torţa olimpică prin capitala Franţei.
În prezenţa preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Thomas Bach, şi a preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, defilarea delegaţiilor pe Sena a început cu o ambarcaţiune care transporta echipa Greciei, urmată de alta purtând echipa refugiaţilor.
Prima secţiune a spectacolului se numeşte ”Enchanté”, formulă de bun venit a în franceză, urmând să fie în total 12 astfel de tablouri, care vor evoca istoria, cultura, gastronomia sau spiritul francez, potrivit regizorului ceremoniei, Thomas Jolly.
Showul a continuat cu Lady Gaga interpretând în franceză o melodie clasică ”Mon truc en plume”, de Zizi Jeanmaire. Au urmat 80 de artişti de la Moulin Rouge, cu celebrul dans de cabaret French can-can.
S-au succedat în ordine tablourile Synchronicité (sincronicitate), Liberté (libertate), Egalité (egalitate), Fraternité (fraternitate).
Între artiştii care au încântat asistenţa a fost pop starul francez Aya Nakamura, au fost difuzate scene din celebrul muzical Les Misérables (Mizerabilii), pus în scenă la Teatrul Chatelet, dar şi solista de operă Marina Viotti, acompaniată de trupa de heavy metal Gojira.
Mezzo-soprana Axelle Saint-Cirel, îmbrăcată într-o rochie reprezentând steagul Franţei, creaţie a casei de modă Dior, a interpretat La Marseillaise, reorchestrată de compozitorul Victor le Masne, pe acoperişul Grand-Palais.
În capitolul şase, Sororité, au fost prezentate zece femei franceze celebre în istorie, prin intermediul unor statui aurii care au ieşit din Sena: Olympe de Gouges, Alice Milliat, Gisele Halimi, Simone de Beauvoir, Paulette Nardal, Jeanne Barret, Louise Michel, Christine de Pizan, Alice Guy şi Simone Veil.
Tabloul al şaptelea a fost Sportsmanship (sportivitate), legând istoria Franţei de sporturile moderne.
Capitolul opt, Festivité (festivitate), a cuprins ultimele 70 de delegaţii, printre care şi cea a României, care i-a avut purtători de drapel pe canotorii Marius şi Ionela Cozmiuc, soţ şi soţie. România participă la JO 2024 cu o delegaţie de 106 sportivi (atleta Florentina Iuşco a fost exclusă din echipă, după ce a fost suspendată pentru dopaj), care vor concura la 18 sporturi.
Ultimele trei delegaţii au fost ale ale Australiei (Brisbane 2032), Statelor Unite (Los Angeles 2028), gazdele viitoarelor ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară, şi Franţei, gazda JO 2024. Înaintea Franţei, a avut loc o legătură directă cu Polinezia Franceză, gazda probelor de surfing.
Capitolul nouă al ceremoniei a fost Obscurité (întuneric), menit să ne reamintească fragilitatea planetei, relevând problemele cu care se confruntă umanitatea prin intermediul piesei Imagine, creată de John Lennon şi Yoko Ono şi interpretată de Sofian Pamart la pian şi de solista Juliette Armanet.
Capitolul zece Solidarité (solidaritate) a prezentat un ofiţer de jandarmerie pe un cal de metal, purtând o mantie cu cercurile olimpice, care a străbătut traseul paradei pe Sena. Călăreaţa a adus drapelul olimpic, care a fost înălţat în faţa tribunei oficiale, la Trocadéro, pe acordurile Imnului Olimpic, interpretat de Corul Radio France şi Orchestra Naţională a Franţei, dirijată de românul Cristian Măcelaru.
Capitolul 11, Solemnitate, a constat în acordarea Premiului Laurii Olimpici lui Filippo Grandi, Înalt Comisar ONU pentru Refugiaţi şi un mare susţinător al echipei olimpice a refugiaţilor.
Parisul găzduieşte Jocurile Olimpice de vară pentru a treia oară, după ediţiile din 1900 şi 1924.
În total circa 6.800 de sportivi din cele 206 comitete olimpice naţionale au traversat cei 6 km pe Sena, de la Pont d’Austerlitz până la Trocadero, la bordul a 85 de vase, în faţa a 320.000 de spectatori, pe o vreme ploioasă.
Jocurile Olimpice de la Paris se vor desfăşura în intervalul 26 iulie-11 august, iar Jocurile Paralimpice vor avea loc în perioada 28 august-8 septembrie.
În cele 19 zile ale competiţiei olimpice se vor desfăşura 329 de probe sportive. Un număr de 20.000 de jurnalişti sunt acreditaţi pentru a relata din cele 35 de locaţii dedicate ale competiţiei olimpice, iar 45.000 de voluntari s-au angajat să se implice pentru a sprijini buna desfăşurare a acestei ediţii a Jocurilor Olimpice.
