VIDEO: Scade îngrijorător încrederea în presă. Suntem la cel mai scăzut nivel din ultimii 8 ani.
Articol de Monica Liche, 18 iunie 2024, 16:58
Reuters Institute Digital News Report anunță că România ocupă locul 44 din cele 47 de piețe media cuprinse în raport, în ceea ce privește încrederea în știri, pentru publicul digital, care este de doar 27%. Am discutat #InComunitate despre rezultatele Reuters Institute Digital News Report 2024, cu prof. univ. dr. Raluca Radu, coordonatoarea echipei Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București (FJSC, UB).
„Trebuie să privim cu îngrijorare, dar trebuie să înțelegem de ce suntem aici și să ne străduim să nu mai fim în coada clasamentului. Sunt 47 de piețe de media care sunt prinse, în acest an, în Digital News Report. Este, practic, jumătate din populația globului, care este reprezentată în raport și una dintre întrebări, în chestionarul online, este dacă aveți încredere în presă, în general, în țara dumneavoastră? Procentul celor care spun că au încredere în presă, la nivel global, este de 40%, iar noi suntem la 27% nivel de încredere în presă, în general. Ultimele 2 țări sunt Ungaria și cu Grecia cu 23 %. Dacă ne gândim că marja de eroare este de plus -2 % pe întreg eșantionul, practic noi ne batem pe ultimele locuri cu Ungaria și cu Grecia.”
Încrederea în presă este o variabilă care poate fluctua
În orice societate, nivelul de încredere în presă va oscila în funcție de contextul politico-social în care se află la momentul respectiv. Bineînțeles, schimbările economice au, la rândul lor, un puternic impact asupra nivelului de încredere.
„Cu cât relația dintre putere și presă este mai dificilă sau în țara respectivă ai niște schimbări care afectează pe toată lumea la nivel economic, la nivel social, cu atât scade încrederea în presă. România este prinsă în Digital News Report de 8 ani și noi, cei de la Universitatea București, suntem parte din echipa Digital News Report de 8 ani. Ce am observat este că încrederea fluctuează. Nu scade, de la an la an, permanent. Fluctuează și dacă ai o perioadă foarte dură electorală, încrederea în presă scade în orice țară, nu numai în România, iar noi n-am avut numai anul electoral 2024, am avut și un an pre electoral complicat, 2023.”- prof. univ. dr. Raluca Radu
Relația dintre nivelul de educație și presă
Nivelul de educație al cetățenilor se reflectă în relația lor cu presa. Consumul de știri prezintă interes ridicat pentru categoria celor mai instruiți. Lipsa oricărui interes pentru presă apare în rândul celor pentru care nici educația nu a reprezentat o prioritate.
„Sunt unii dintre noi care urmăresc presa pentru că simt că este o obligație de cetățean să urmărească presa, că este obligația lor să fie informați și eventual să intervină, dacă știu că este ceva care merge prost. Măcar că intervii atunci când este vot, o dată la 4 ani, și aceea este o intervenție foarte importantă. Aceștia sunt de obicei oamenii mai în vârstă, să zicem peste 35, peste 45 de ani. Apoi, faptul că eu consum sau nu consum presă se vede foarte clar că variază, în funcție de nivelul de educație. (…)Cei cu educație redusă, deci numai școală generală, sunt aproape 1 din 10, nu consumă niciun tip de presă pe săptămână, aleg să nu fie informați în niciun fel, eventual dacă află ceva informații, le află de pe Facebook, dar nu neapărat de la un brand de media pe care îl urmăresc. De pe Facebook sau alte rețele de socializare, dacă sunt foarte tineri. Cu cât nivelul de educație este mai înalt, cu atât interesul pentru presă este mai înalt și încrederea în presă este mai înaltă. Cu cât nivelul de educație este mai redus, nu vrei să interacționezi cu presa și nu interacționezi cu ea, nu știi despre ce este vorba, nici nu ai încredere în ea.”
Transparența procesului redacțional este foarte importantă
Calitatea știrilor, echilibrul, echidistanța, invitații, sunt parte a garanției calității materialului media produs de o redacție. Transparența întregului proces de lucru, dintr-o redacție, crește nivelul de încredere în știrile livrate și în presă. Care este cel mai important element, în acest proces al încrederii, ne-a spus prof. univ. dr. Raluca Radu, coordonatoarea echipei Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București (FJSC, UB).
„Este important dacă o redacție are știri care nu sunt tendențioase. Dacă simți că este o redacție care vorbește echilibrat despre toată lumea, care lasă toate vocile să se audă, asta e foarte important. Este important dacă redacția este transparentă în legătură cu modul în care adună informația, în care alege cu cine să discute informația, tipul de experți pe care îi aduce, deci transparența procesului redacțional este foarte importantă, aș adăuga și transparența surselor de finanțare pentru redacția respectivă. Cine este în spatele redacție? Și asta e foarte important. (…) E foarte important ca știrile să vorbească despre oameni ca mine. Să fie în știri chestiuni care mă interesează pe mine, în particular, să mă simt reprezentat în știri. Cel mai important este dacă redacția demonstrează că are standarde jurnalistice.”
