Democrația și transparența se degradează lent, când e vorba de decizii importante și de banii publici!

Articol de Mircea Apostolescu, 21 martie 2024, 14:16

Democrația și transparența, la nivelul tuturor autorităților publice, se degradează lent, dar continuu. Cetățenii nu pot participa la luarea deciziilor importante.

„Prin Raportul Starea Democrației, noi am încercat să vedem, în anul 2023, în ce măsură s-a deschis această comunicare, pentru a permite cetățenilor să participe la luarea deciziilor. Și ceea ce constatăm este că lucrurile, în loc să meargă într-o direcție bună, merg, lent, într-o direcție greșită. Adică, la nivelul aproape al tuturor autorităților publice, atunci când vine vorba de alocat resurse sau de lucruri mai sensibile, în general legate de bani publici, constatăm o închidere.Constatăm că mecanismele prin care cetățenii au acces la decizii despre cum se alocă banii publici sunt, de fapt, închise”, spune Ovidiu Voicu, de la CeRe.

Din păcate, legislația le permite autorităților publice să se eschiveze de la procedurile transparenței decizionale, sub pretextul urgenței.

„Și, din păcate, legislația permite primăriilor să devină mai închise. În 2022, și se perpetuează în 2023, sub pretextul războiului, Guvernul a adoptat, prin ordonanță de urgență, o excepție la Legea transparenței decizionale, care spune că, dacă este ceva urgent, practic, nu mai ești obligat să faci dezbatere publică.

Am constatat, în 2023, că, spre exemplu, Primăria a folosit această excepție. Primăria Generală, în cazuri legate de felul în care se vor construi anumite părți de clădire la Spitalul Municipal, ei spunând că e urgent, ca să luăm banii din PNRR. Surpriză, proiectul nu a început nici în ziua de azi, dar decizia s-a luat la urgență”, mai spune directorul executiv al CeRe.

Cât despre transparența autorităților locale din București, nici la Primăria Capitalei, nici la cele de sector, nu există o participare reală la luarea deciziilor.

Reporter: „Dacă ar fi să restrângem aria către administrația publică locală din București, cum stăm, la nivel de București”?

Ovidiu Voicu: „La Primăria Capitalei, în continuare, lucrurile nu sunt atât de bune precum ne-am fi dorit, în sensul că nu vedem acele mecanisme instituționale care să permită o cooperare, o mobilizare, o participare a cetățenilor, efectiv, la luarea deciziilor.

Lucrurile sunt și mai proaste, la nivelul primăriilor de sector. Spre exemplu, sunt primării de sector la care nu poți să discuți cu consilierii locali. Datele de contact ale consilierilor locali sunt secrete, conform primăriilor. Ei spun că sunt protejate de legislația privind viața privată, vestitul GDPR. Ceea ce e absurd. Nu poți să pui la secret contactul unui ales public”, spune reprezentantul CeRe.

Atunci când este vorba despre decizii importante și despre alocarea banilor publici, autoritățile se închid, față de cetățeni, de ONG-uri și de presă. Dezbaterile publice sunt strict formale și părerile cetățenilor nu sunt luate în considerare.

„De asemenea, nu există dezbateri autentice, nu există o participare reală legate de bugetele publice. Aici, avem două măsurători. Una este strict numerică. Este ceva mai bine, la Primăria Capitalei și la unele dintre primăriile de sector.

Există al doilea nivel: ce înseamnă, pe fond, acestă dezbatere? Chiar dacă sunt mai multe acte puse în dezbatere publică, dezbaterea este pur formală. Aproape niciodată, cetățenii care trimit opinii, nu primesc un feedback, de ce a fost acceptată sau nu opinia.

La toate ședințele de consiliu – atât la Consiliul General, cât și la consiliile de sector – cetățenii care vor să ia cuvântul, întotdeauna sunt plasați la final, după ce s-a votat toată ordinea de zi. Și, în general, consilierii deja încep să plece, ei rămânând să vorbească aproape singuri, să-și spună părerea. Care nu primește feedback, nici nu este, cu adevărat, luat în considerare, că votul deja s-a dat. Astea nu sunt dezbateri autentice, ci doar dezbateri formale, pe hârtie”, a mai declarat Ovidiu Voicu.

Mai mult decât atât, atunci când cetățenii, ONG-urile sau jurnaliștii devin prea vocali sau deranjează autoritățile, ori chiar agenți economici privați, prin investigații sau luări publice de poziție, sunt hărțuiți, chemați în judecată și obligați să plătească despăgubiri uriașe.

„Și mai constatăm un lucru foarte îngrijorător, că, atunci când cetățenii sau organizațiile sau jurnaliștii devin mai vocali și încearcă să investigheze, să ancheteze, să întrebe, ei pot să fie atacați, fie public – prin defăimare, prin hărțuire, sau chiar în instanță, inclusiv de actori privați. Am văzut jurnaliști chemați în instanță, am văzut organizații chemate în instanță, să plătească despăgubiri uriașe, pentru că au îndrăznit să întrebe ce se întâmplă cu banii publici”, a declarat, pentru București FM, Ovidiu Voicu.

Acestea sunt concluziile Raportului despre starea democrației în 2023, realizat și lansat, astăzi de Centrul de Inovare Publică, CeRe, Active Watch și Asociația pentru Tehnologie și Internet.