La 47 de ani după cutremurul din 4 martie, consolidarea încă bate pasul pe loc!
Articol de Mircea Apostolescu, 4 martie 2024, 13:54
La 47 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, în București au fost consolidate din fonduri publice doar 25 de imobile, se lucrează pe doar trei șantiere de consolidare, iar evaluarea vizuală rapidă a clădirilor din punctul de vedere al riscului seismic nu a demarat, încă, după un an de discuții între Primăria Capitalei și cele de sector.
Asta în condițiile în care unul din patru bucureșteni și-ar putea pierde viața sau o rudă, în cazul producerii unui seism puternic.
Primăria Capitalei demarează, în sfârșit, lucrările de consolidare și eficientizare energetică a unui mic bloc de locuințe din Sectorul 5, de pe Strada Baltagului nr.17. Este vorba despre un bloc P+2, construit în anii ’50.
“Începem, azi, consolidarea clădirii din spatele nostru. Este o clădire construită în anii ’50, o clădire de blocuri. Fonduri din PNRR, valoarea totală a investiției este de 10 milioane de lei plus TVA.
În asta, intră consolidarea propriu-zisă, intră ceea ce se numește eficientizarea energetică a clădirii, adică a fațadelor și a tâmplăriei… panouri și schimbarea sistemului de încălzire cu o centrală la subsolul imobilului, în loc de centrale de apartament și sobe, cum erau, în momentul acesta.
Vă aduc aminte că Administrația noastră pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a atras 300 de milioane de lei din PNRR, pentru consolidări și eficientizare energetică și 600 de milioane de lei din Programul Național al Ministerului Dezvoltării.
Bineînțeles că vom participa, avem documentații pregătite pentru a participa la toate fazele următoare ale Programului Național”, a declarat primarul general Nicușor Dan, aflat în vizită de lucru pe viitorul șantier de consolidare din Baltagului 17.
Deși starea tehnică a clădirii este una foarte proastă, prezentând chiar pericol de prăbușire, asociația de proprietari din blocul de două etaje a solicitat consolidarea, iar locatarii au fost relocați, mai bine de doi ani au fost necesari pentru a demara lucrările, recunoaște directorul Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Răzvan Munteanu.
“Eu îmi amintesc cum, aproximativ cu doi ani în urmă, câțiva reprezentanți ai asociației din Baltagului 17 au venit la noi, la instituție, cumva, cu lacrimi în ochi, spunându-ne cât de disperată este situația dumnealor.
Atunci, am venit cu câțiva colegi de-ai mei, aici, am constatat dezastrul existent – crăpături masive se aflau și se află în pereți. În perioada imediat următoare, am decisi relocarea dumnealor, pentru că se aflau în pericol – practic zona de parter era complet inundată, multă igrasie, mucegai și crăpături masive.
Și, atunci, am început primii pași administrativi pentru a intra în consolidare. Iată că, după doi ani și ceva, am reușit să depășim toți pașii administrativi și, astăzi, începem lucrările de consolidare”, a declarat Răzvan Munteanu.
Lucrările vor fi efectuate de către Compania Municipală Trustul de Clădiri Metropolitane, aceeași care a reușit să finalizeze cu întârziere Pasajul de la Doamna Ghica și nu a reușit să finalizeze, încă, lărgirea Prelungirii Ghencea.
În context, mai trebuie amintit faptul că, în Capitală, există – spre exemplu pe Bulevardul Magheru, multe blocuri de locuințe mai înalte de P+5, construite înainte de 1940, când nu existau norme de rezistență antiseismică.
În acest moment, în București se lucrează pe doar trei șantiere de consolidare. Asta în condițiile în care, în ultimii peste 30 de ani au fost consolidate din fonduri publice numai 25 de imobile.
În același context, ar mai trebui menționat și faptul că se împlinește un an de la demararea discuțiilor despre evaluarea vizuală rapidă, care ar fi trebuit, potrivit primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, să includă circa 20 de mii de clădiri.
Primăria Capitalei ar fi urmat să evalueze vizual circa 4.000 de clădiri, aflate în zonele construite protejate, iar primăriile de sector ar fi urmat să evalueze celelalte clădiri, potrivit lui Nicușor Dan.
Evaluarea vizuală rapidă nu a demarat, încă.
În București, există peste 300 de clădiri încadrate în clasa întâi de risc seismic, iar potrivit unor date ale ISU, unul din patru bucureșteni si-ar putea pierde viața sau și-ar putea pierde o rudă, în cazul producerii unui seism puternic.
