Boloş: Toţi asiguraţii din sistemul de sănătate ar trebui să plătească CASS
Articol de arionmihaela, 4 martie 2024, 20:40
Toţi asiguraţii din sistemul de sănătate ar trebui să plătească CASS, pentru a nu genera deficite bugetului de sănătate şi mai mari faţă de cele pe care le avem în prezent, iar Guvernul nu a introdus o taxă nouă pe concedii medicale, ci a eliminat o facilitate, care nu există nicăieri în Uniunea Europeană, a declarat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.
“Se pare că astăzi sunt aici să vorbesc despre o aşa numită “taxă pe boală'”, care nu există în Codul Fiscal. Avem însă cu totul altceva în Codul Fiscal care este cu totul alt lucru şi anume Contribuţia la Asigurările Sociale de Sănătate sau, cum îi spunem noi, CASS, pe care ar trebui să o plătească toată lumea, toţi asiguraţii din sistemul de sănătate, pentru a nu genera deficite bugetului de sănătate şi mai mari faţă de cele pe care le avem în prezent. Am stabilit o regulă anul trecut pentru toţi asiguraţii din sistemul public de sănătate şi anume că toţi cei asiguraţi din sistemul public de sănătate plătesc CASS, fără facilităţi nejustificate sau întreruperi pe perioada stagiului de cotizare, pentru că, nu-i aşa domnilor parlamentari semnatari ai moţiunii simple, sunteţi conştienţi că sănătatea nu are nevoie de faliment şi sănătatea este mai presus de orice lucru pentru fiecare dintre români. Tocmai de aceea am eliminat facilităţile fiscale anul trecut prin Legea 296/2023 chiar de la constructori, IT-işti, industria alimentară şi agricultură, pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul asigurărilor sociale de sănătate”, a spus ministrul Finanţelor în Parlament la, dezbaterea moţiunii simple intitulate “Ministrul Boloş – inventatorul şi păzitorul taxei pe boală trebuie să plece cu taxele lui inventate cu tot”.
El a subliniat că a studiat sistemele de plată a concediilor medicale din ale ţări din UE şi nicăieri nu există unul atât de ineficient ca în România.
Acesta a făcut referire la raportul despre Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană pe anul 2023, conform căruia cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România au rămas cele mai scăzute din blocul european, în condiţiile în care doar unul din trei români plătea asigurare de sănătate. Pe de altă parte, a spus el, românii sunt europenii care scot cei mai mulţi bani din propriul buzunar pentru sănătate.
Ministrul a precizat că peste 1,2 miliarde euro pleacă lunar de la Ministerul Finanţelor către Casa Naţională de Sănătate pentru a asigura funcţionarea “în limitele de supravieţuire” a sistemului public de sănătate din România, respectiv a spitalelor, ambulatoriilor de specialitate, plata medicamentelor, asigurarea banilor pentru programele de boli cronice, plata medicilor de familie şi multe alte categorii de cheltuieli.
Conform datelor prezentate de el, în 2023, bugetul pentru sănătate a fost de 73,5 miliarde lei (14,7 miliarde euro), din care 59,9 miliarde lei la Casa de Sănătate, plus 13,4 miliarde lei la Ministerul Sănătăţii, iar în 2024 este de 80 miliarde lei (16,1 miliarde euro), din care 62 miliarde lei la Casa de Sănătate şi 18,2 miliarde lei.
De asemenea, Boloş a subliniat că bugetul destinat serviciului public de sănătate are nevoie uriaşă de fonduri, iar creşterea anuală a acestui buget este, în medie, de 5%, foarte mică faţă de ceea ce Casa Naţională de Sănătate are nevoie.
El a adăugat că România este singura ţară din UE care îşi permite luxul, cu consecinţele dezastruoase de rigoare, de a avea indemnizaţia de concediu medical mai mare decât salariul atunci când eşti la serviciu.
De asemenea, ministrul a menţionat că în 2023 eu fost eliberate adeverinţe pentru 3.361.223 concedii medicale, respectiv un număr de zile de concedii medicale de 24.870.933, valoarea bugetului alocat pentru plata acestor concedii fiind de 3,7 miliarde lei, iar pentru anul 2024 există, de asemenea, un buget record alocat pentru concediile medicale, de aproximativ 3,7 miliarde lei.
“Numai în anul 2023, din totalul de 3.361.223 certificate medicale eliberate, 1.800.883 au fost eliberate de cabinetele medicale individuale, 1.317.722 de ambulatoriile de specialitate şi doar 242.618 certificate medicale eliberate de spitale. Şi dacă aceste cifre fabuloase nu vă erau de ajuns, haideţi să vedeţi ce tipuri de certificate medicale se eliberează: boală obişnuită – 1.905.100; urgenţă medico-chirurgicală – 695.106; boală infectocontagioasă – 57.735; boală cardiovasculară – 69.309 şi altele. În timp ce numărul de certificate medicale, despre care dumneavoastră vorbiţi în textul moţiunii simple, au următoarea structură: sarcină şi lăuzie – 245.470; îngrijire copil bolnav – 130.855; neoplazii – 123.690. Şi, ca să vedeţi unde s-a ajuns cu acest sistem de plată ineficient a concediilor medicale, haideţi să ne uităm şi la topul judeţelor şi al medicilor cu cel mai mare număr de concedii medicale şi zile de concediu medical acordate: judeţul Prahova, top 20 medici – 15.402 concedii medicale cu 155.743 zile de concedii medicale; judeţul Iaşi, top 20 medici – 12.038 concedii medicale cu 153.719 zile de concedii medicale; judeţul Timiş, top 20 medici – 7.542 concedii medicale cu 73.767 zile de concedii medicale”, a mai afirmat ministrul Finanţelor.
Totodată, în cursul ui 2023, s-au cheltuit 3,7 miliarde lei din bugetul de sănătate, în loc ca o parte din aceşti bani să ajungă fie duşi spre spitale, medicamente, boli cronice, iar la finalul anului s-a ajuns în situaţia unor restanţe la concediile medicale de 3,2 miliarde lei. Astfel, anul trecut, totalul cheltuielilor pentru concediile medicale, dacă existau toţi banii, era de 6,9 miliarde lei, a semnalat Boloş.
