VIDEO: Gelu Duminică – „Societatea asta arată așa cum o facem noi să arate”

Trăim  într-o paradigmă a negativității, cu marcaje bine definite de breaking news și news alert. Apelul la emoțiile noastre generează rating. Setarea știrilor pe modul negativ, prin relatări despre accidente , crime, infracțiuni, război, etc…, transformă consumatorul într-un prizonier al știrilor alerte, în care abundă cuvintele care transformă conținutul acelei știri într-un mesaj cu caracter apocaliptic. De Ziua Mondială a Radioului am discutat #InComunitate despre acest fenomen cu invitatul ediției, Gelu Duminică, sociolog.

Articol de Monica Liche, 13 februarie 2024, 18:03

„Radioul înseamnă conexiune, informație, un instrument la care avem acces pentru a obține informație și amuzament. Înainte era principalul instrument. (…)Online-ul este acum vedeta, dar radioul rezistă. Radioul rămâne unul dintre principalele canale de comunicare.”

Emoțiile generează formatele

Ori de câte ori suntem supuși unor știri din spectrul negativ, putem alege. Faptul că oamenii aleg să le urmărească, ține de liberul arbitru, dar efectul acestora accesează notele noastre negative.

„Consumatorul, cetățeanul este cel care decide dacă un mijloc de comunicare rezistă. Ceea ce știu cu siguranță este că dacă nu ne-am mai uita la știrile de la ora 05:00 și am schimba sau ar  închide televizorul, în audiențe pe care ei le măsoară, dacă ar vedea că, spre exemplu, nu se uită nimeni, ar schimba formatul.  Cumva e un fel de complicitate de genul celor care nu ascultă manele, dar toate manelele sunt în trend. E un tip de fariseism. Se mizează pe scoaterea pe scoaterea demonilor, pe care fiecare dintre noi îi avem, la suprafață. La urma urmei, comunicarea trebuie să genereze feedback.”

Complicitatea privitorului

Din clipa în care noi acceptăm să privim o știre negativă sau să purtăm o discuție cu conotații negative la adresa cuiva, devenim complici. Complicitatea noastră generează un tablou, nu tocmai plăcut, despre noi.

„În momentul în care tu ești angajat în discuție validezi, creezi mai departe, dai mai departe, contribui și atunci nu mai poți să spui că e nasol.  Complicitatea este cel puțin la fel de acuzat ca și făptuirea, cel puțin din punctul meu de vedere. Complicitatea este mai dură, din momentul în care tu te crezi ăla deșteptu’,  frumosul și cu părul dat pe spate, precum Luceafărul însingurat și rece. Societatea asta arată așa cum o facem noi să arate.”  

Lumea între breaking news și  news alert

„Este vorba de manipulare. Totul este în tensiune, în frică. Să vezi ce s-a întâmplat.

Sunt comportamente umane  cu care cineva se joacă.  Ăla care deține informația ăla care vrea să  manipuleze, purtătorul de umbre din mitul peșterii lui Platon. De ce? Pentru că la urma urmei, e un joc de putere. Nu uitați, în societățile noastre umane sunt jocuri de putere.”- Gelu Duminică, sociolog

Altruismul, soluția care poate schimba ceva

Răul există în prezența binelui. În felul acesta, le putem înțelege și deosebi. Ce alegem ține de noi, de acel liber arbitru care ne permite să ne plasăm pe un drum. Echilibrul ne poate ajuta să facem alegerea bună. Egoismul, în schimb, ne poate plasa pe orbita în care vom percepe doar negativitatea unui moment.

„Frica, teama, angoasa, sunt emoții mai puternice decât bucuria. Noi nu știm să ne bucurăm. Dar noi luăm bucuria, drept un dat. Ați văzut în relațiile noastre cum suntem? Sunt momente în care ne certăm cu partenerul, partenera, mama, tata, oamenii foarte dragi pe niște nimicuri.  Și de la nimicul ăla, dacă cineva ne întreabă atunci, zugrăvim toată relația în negru și ajungem să ne separăm, să ne batem, să ne certăm, să facem toate nebuniile de pe lume, cu toate că dacă am fi foarte atenți, am vedea că relația e mult mai echilibrată decât o zugrăvesc eu în momentul ăla.

Întrebarea majoră este, de ce nu reușim să fim echilibrați, să fim în echilibru și să judecăm, spre exemplu, o greșeală și din perspectiva lucrurilor bune, pe care celălalt, omul pe care noi îl iubim, le face? Pentru că  suntem oameni, pentru ca răul este mult mai atractiv, pentru că suntem egoiști. Pentru că avem o doză de egoism între noi care este de multe ori mai puternică decât altruismul”- Gelu Duminică, sociolog