Secolul Singurătății – o carte care caută soluții

Articol de cristina.toma, 17 noiembrie 2023, 13:58

Dacă vă preocupă problemele cu care se confruntă lumea de azi și dacă vi s-a întâmplat să vă și loviți o dată sau de mai multe ori de ele, atunci „Secolul singurătății”, scris de Noreena Hertz și apărut în traducere românească la editura Humanitas, este lectura potrivită pentru dumneavoastră în acest weekend.

Cartea se dorește, așa cum o spune și subtitlul acesteia, „o pledoarie pentru relațiile interumane” și a fost scrisă după pandemia de Covid-19, când una dintre problemele generate de aceasta, în care oamenii au trebuit să se izoleze unii de alții de teama contaminării, a condus la una dintre cele mai traumatizante situații: singurătatea datorată lipsei directe a contactului cu alți oameni, iar aceasta a dus la stări de anxietate și la nevroze.

Această epidemie de singurătate a început mai demult, chiar cu mulți ani înainte de pandemie, iar asta, culmea, pe măsură ce lumea era tot mai interconectată. Autoarea, economist de profesie, a cercetat această problemă timp de peste zece ani.

De altfel, cartea se deschide cu întâlnirea pe care ea o are cu o prietenă cu care bea o cafea, iar apoi colindă prin magazinele de haine, vorbind ca și cum s-ar cunoaște de o viață.

Această companioană, care pare empatică dar și foarte bine informată și este simpatică foc, nu este orice fel de prietenă. Cele două doamne nu se cunosc decât de două-trei ore. Ei bine, este vorba de o prietenă plătită.

Oricine poate apela la serviciile unei astfel de persoane care să joace doar rolul de prietenă, iar acest lucru se întâmplă pentru că oamenii sunt prea ocupați și prea interconectați cu prietenii lor virtuali pentru a-și face sau a-și păstra și prietenii reali.

O astfel de companie se plătește, iar persoanele care apelează la astfel de prieteni, plătiți doar pentru a te asculta ori a conversa cu tine, nu sunt puține. Ce a dus la astfel de situații, oarecum bizare?

Noreena Hertz arată că dependența de tehnologie, schimbările majore de la locul de muncă survenite mult prea rapid uneori, fără a acorda oamenilor și un timp de adaptare și deceniile de politici publice, care au pus pe primul loc interesele de grup și nu binele general, încurajarea individualismului au afectat comunitățile și au făcut ca oamenii să fie mai izolați ca niciodată.

Au apărut unele situații bizare când oamenii sunt intervievați pentru ocuparea unui loc de muncă de un soft și nu de alți oameni care să le verifice competențele și tipul de personalitate. Adesea acest soft respinge candidați pentru că ei nu corespund unui anume tip de figură sau pentru că softul nu procesează și sensul figurat al unor cuvinte și expresii ori un anumit tip de voce.

Cum roboții ajung să țină companie unor oameni, mai ales în vârstă, cei din familie vizitându-i mai rar din cauza programului încărcat, ei ajung să dezvolte atașamente bizare față de roboți sau mai bine zis față de vocile care le răspund.

Chiar dacă realitatea descrisă de Noreena Hertz pare una desprinsă dintr-un roman distopic, ea este una cât se poate de reală.

Pentru toată această epidemie de singurătate, fie ea acasă, la muncă sau chiar în familie, Noreena Hertz propune și câteva soluții cu privire la ce avem de făcut pentru a vindeca această lume dezbinată.

Aceste soluții ar fi politici de incluziune socială a celor care și-au pierdut locul de muncă și recalificarea lor pentru alte meserii noi care abia acum apar tot datorită dezvoltării tehnologiilor, taxe pentru folosirea roboților industriali, schimbări de politici de personal ale unor companii multinaționale dar și ale unor paradigme educaționale care să fie mai mult orientate spre colaborare și intrajutorare decât pe concurență.

Se pot spune multe despre această cartea dar eu nu vă mai spun decât că nu o veți mai lăsa din mână până când nu veți întoarce și ultima pagină.