VIDEO: Cătălina Tudose: „Peste jumătate din cazurile de depresie nu sunt diagnosticate”
Articol de Monica Liche, 10 octombrie 2023, 16:43
10 Octombrie, Ziua Mondială a Sănătății Mintale. Sărbătorim anual această zi în scopul de a crește gradul de conștientizare a problemelor de sănătate mintală din întreaga lume. Vorbim #InComunitate despre sănătatea mintală, stigmatizare, acceptare și tratament cu Prof. Univ. Dr. Cătălina Tudose, președintele Societății Române de Alzheimer.
„Depresia ocupă primul loc acum în aproape toate evidențele epidemiologice și probabil că și la noi cred că peste jumătate din cazuri, dacă nu mult mai mult, nu sunt diagnosticate, nu ajung la un specialist, nici măcar la medicul de familie. Cred că asta e situația României, adică noi nu putem să dăm niște cifre și chiar cifrele pe care guvernul le-a dat, pentru că au fost la un moment dat niște studii legate de costurile bolilor nervoase, Brain Institute a făcut aceste studii în 2011, de exemplu, și depresia era pe primul loc, urmau demența, tulburările anxioase, tulburările de somn, consumul de substanțe și o listă care cuprindea atât afecțiuni neurologice, cât și psihiatrice. Tot ce ceea ce însemna tulburările creierului și erau și costuri. România avea costuri infime. Noi și bulgarii avem cele mai mici costuri, pentru că, de fapt, au fost raportate costurile serviciilor și cum serviciile nu sunt, adică sunt cele din totdeauna, de 100 de ani, spital și acum mai multe cabinete, automat costurile sunt mai mici comparativ cu alte țări, care aveau o populație similară.”
La nivel național nu există un sistem de servicii care să vină în sprijinul celor care suferă de tulburări din spectrul celor neurologice sau psihiatrice. Se fac pași mici, dar profesioniștii au înțeles că trebuie să facă pași înspre formarea unei comunități care să ofere sprijin. Dar este mare nevoie de o strategie la nivel macro. „Asta înseamnă un plan de acțiuni, un buget și un plan de acțiune cu termene, cu deadline-uri, cu servicii și cu oameni calificați.”, spune Prof. Univ. Dr. Cătălina Tudose, președintele Societății Române de Alzheimer.
„Se vorbește mult mai mult, este mult mai multă conștientizare în primul rând. Din păcate, momentul foarte nefericit, dar îmbucurător, este faptul că profesioniștii au simțit că trebuie să fie uniți, chiar dacă serviciile nu sunt funcționale, deci serviciile nu au legături funcționale, dar oamenii au stabilit după pandemie relații, pentru că și-au dat seama de importanța îngrijirii integrate, dar ea nu se traduce încă în politici, în servicii, în număr de personal, deci se vorbește mai mult, se știe mai mult, oamenii în general sunt mult mai mult educați, cred, în privința prevenției în general, dar asta nu se traduce în servicii, deci practic nu se întâmplă lucruri, nu e o strategie de sănătate mintală, nu e o strategie pentru demență, nu e o strategie pentru suicid, deci nu există o strategie națională.”
Nevoia de conștientizare a unei boli, la nivelul întregii societăți, a generat apariția zilelor care celebrează exact această răspândire a informației care ne face conștienți că există această problemă și că ar trebui să învățăm ce să facem, pentru a o preveni. „La noi oamenii sunt epuizați de ceea ce au de făcut și nu au acest exercițiu, nici nu au forța necesară. Pacienții psihici cronici nu au voce”, spune Cătălina Tudose, președintele Societății Române de Alzheimer
„Ideea de a sărbători într-o anumită zi, o boală, cum este Ziua bolii Alzheimer inițial a pornit în lume de la asociațiile non-guvernamentale care erau formate din familie și din pacienți. Numai că la noi, la noi nefiind societatea civilă prea antrenată, de cele mai multe ori, doctorii, care sunt voluntari în diverse structuri sau care vor să atragă atenția se unesc cu pacienții și de la ei pleacă. În toate țările foste comuniste s-a întâmplat asta, adică doctorii sunt motorul de multe ori, dar logic, ar fi ca beneficiarii, adică cei care au nevoie de atenție, de politici, să atragă atenția asupra faptului că societatea trebuie să facă ceva în sensul acela, să-și aducă aminte că asta e o problemă. Să se organizeze, să se concentreze, ca să se facă ceva..”
Demența Alzheimer este o boală extrem de dificilă, care afectează, pe termen lung, atât bolnavul cât și familia acestuia. Ar fi nevoie de o asistență, la nivel comunitar, foarte bine pusă la punct, care să vină în sprijinul acestora, dar acest lucru nu se prea întâmplă. „Aici România întâmpină mari dificultăți”, spune Cătălina Tudose, psihiatru.
„Este una dintre suferințele grele ale omului, apare de obicei la vârste mai înaintate, de obicei, dar e o afecțiune care presupune un proces de neuro degenerare mai complex. De aceea se ocupă de ea și psihiatri și neurologi și geriatri, majoritatea suferințelor de natură psihiatrică presupun intervenții complexe, aici latura socială, emoțională este foarte importantă, alături de cea pur medicală sau de tratamentul și intervențiile pur medicale. Este o suferință care îți schimbă viața pentru o perioadă importantă de timp, a ta și a celor din jurul tău. Evoluția este lentă, dar intervențiile și aici, iar revenim la serviciile și asistența de sănătate mintală, intervențiile pentru demența din boala Alzheimer, pentru ca de aceasta ne temem, presupune o rețea, un lanț întreg de servicii care să vină în sprijinul persoanei și a celor care sunt în jur, care îngrijesc pe parcursul evoluției bolii și asta înseamnă asistență comunitară. Aici România întâmpină mari dificultăți”.
Prevenția pare a fi, deocamdată, cel mai bun răspuns pentru a combate instalarea acestor afecțiuni. Iar aceasta poate fi făcută prin adoptarea unui stil de viață sănătos, care presupune o alimentație corectă, odihnă, relaxare.
„Putem, încă de tineri, să abordăm un stil de viață sănătos. Sunt niște vorbe care se repetă foarte des, e adevărat. Asta înseamnă să prevenim sau să contracarăm factorii de risc care sunt comuni pentru mai multe afecțiuni, adică tot ceea ce înseamnă sindrom metabolic, deci obezitate, dislipidemii, diabet, hipertensiune. Toate aceste suferințe trebuie prevenite. Asta înseamnă să te gândești că modul în care te alimentezi, cât te odihnești, la calitatea vieții tale până la urmă, poate avea un răsunet și asupra funcționării sistemului tău nervos, toate se reflectă și asupra creierului.”
