VIDEO: Marian Preda: “La nivel social, din păcate, în multe probleme statul se arată slab.”
Articol de Monica Liche, 14 septembrie 2023, 16:55
Pe 15 septembrie este sărbătorită Ziua Mondială a Democrației. Ce este democrația, ce mai înseamnă democrația în 2023, cum o înțelege fiecare și cum ne raportăm la ea am aflat de la invitatul Ioanei Brușten #InComunitate, sociologul Marian Preda, rectorul Universității București.
„Democrația este un sistem politic în care deciziile se iau pe bază de contribuție a majorității, prin reprezentanți care au fost anterior votați prin vot direct, există și democrație directă, în diverse sisteme instituționale de agregare a intereselor colective. Avem autorități locale, primari, consilieri locali care sunt rezultatul voturilor noastre, avem autoritățile centrale, Parlamentul, Guvernul care rezultă, de asemenea, în urma unui proces democratic de alegeri, Președintele și celelalte instituții care pot vorbi, până la un punct, în numele cetățenilor și de fiecare dată avem controlul acesta democratic asupra acestor instituții. Un anumit tip de control continuu și mai ales controlul periodic. La fiecare interval, ciclu electoral de 4 ani sau de 5 ani, dar dincolo de lucrurile acestea, democrația înseamnă o anumită cultură a dialogului și a deciziilor luate în bună măsură prin consens sau atunci când se confruntă idei diferite, prin votul majorității.”
În democrație, puterea aparține poporului, iar acesta o oferă reprezentanților săi, aleși prin vot, pentru a fi folosită în folosul său. Teoria nu se întâlnește întotdeauna și în practică, iar asta se reflectă în felul în care, uneori, “odată luată puterea politică, cei care o dețin uită că ea trebuie exercitată pentru popor”, spune Marian Preda, rectorul Universității București.
„Guvernarea aceasta a poporului, cu poporul, pentru popor este un adevăr, dar și un principiu foarte important în guvernare, în exercitarea puterii politice, pentru că de foarte multe ori, odată luată puterea politică, cei care o dețin uită că ea trebuie exercitată pentru popor și pentru popor înseamnă pentru o majoritate din întreaga populație, nu pentru majorități care, de fapt, adesea sunt minorități.
Suntem într-o zonă în care lucrurile trebuie negociate, nu negociate, cum să vă spun, la o masă, trebuie negociate social, în timp, renegociate, în sensul dezbaterilor confruntării de idei, confruntării de soluții, astfel încât să ajungem la compromisuri rezonabile pentru societate, care să fie acceptate, din nou, de majoritate.”
Libertatea cetățeanului este garantată în democrație. Din păcate, însă, pentru unii dintre noi democrația se rezumă la „fac ce vreau eu”, iar asta va avea drept consecință încălcarea libertății celuilalt. „Democrația care se oprește la fac ce vreau eu, am libertatea de a face ce vreau, este anarhie sau poate să devină anarhie”, spune Marian Preda, rectorul Universității București, iar pentru a evita ca acest lucru să se întâmple este necesar să existe un set de reguli, care să fie impuse spre respectare.
„Democrația care se oprește la fac ce vreau eu, am libertatea de a face ce vreau, este anarhie sau poate să devină anarhie, pentru că, din nou, fac ce vreau atât timp cât nu afectez drepturile celorlalți, cât nu încalcă legislația, cât respect regulile de toate tipurile, norme juridice, morale, etice.
Poți să ai reguli, dar ele trebuie impuse, inclusiv prin constrângere, trebuie respectate și aici rolul autorităților este esențial. Încă ceva, un lucru esențial, lipsa de respectare a regulilor de către cei care au putere și care ar trebui să vegheze asupra lor, de către decidenți, de către organele de control și de conducere, lipsa respectării regulilor, de către ei, conduce la nerespectarea regulilor și de către ceilalți, în compensație, ca răspuns la nerespectarea regulilor, la nedreptăți și toate acestea conduc la ceea ce vă spuneam, la haos, la anarhie. Încă nu suntem acolo, dar în anumite zone, pe aproape.
Au dispărut mulți agenți de socializare tradițională, adică nu mai ai comunitatea acea locală, care avea reguli, trebuia să le respecți, pentru că altfel primeai sancțiuni. În școală s-au schimbat lucrurile, destul de mult, cu bune și cu rele la noi, nu mai ai, nici acolo, prea multe constrângeri, sancțiuni pentru nerespectarea regulilor, iar la nivel social, din păcate, în multe perioade statul se arată slab. Adică sunt organe care ar trebui să impună respectarea ordinii și care nu o fac.”
Democrația românească este una încă tânără, care se află în permanentă schimbare și adaptare. Așa cum știm, schimbarea începe cu noi și pe măsură ce fiecare dintre noi schimbă ceva în bine, în plan personal, apoi la nivelul familiei, prietenilor, colegilor, etc…, vor începe să apară îmbunătățiri și rezultate pozitive și la nivelul societății. Este un proces care va dura, dar semnalele sunt pozitive.
„Sunt oameni care nu sunt indiferenți și care intervin în diverse locuri. Sunt mulți alții care preferă varianta călduță, să nu se complice. Ei se uită în altă parte, lasă lucrurile să se întâmple. Asta se întâmplă și jos, la oamenii obișnuiți și sus de tot, deci reacționând, pentru a impune regulile, creăm efecte. La început sunt mici, la cei cu putere politică, economică, cu influență socială mică, sunt mici, dar la toți ceilalți e mare. Există influenceri, există oameni cu vizibilitate foarte mare, oameni de cultură, artiști, sportivi, care schimbă lucruri. Iată, la noi a intrat, de exemplu, în anul întâi, la Universitate, David Popovici, ne-am bucurat foarte mult. E un tânăr care, prin reacțiile lui publice, schimbă, schimbă atitudini. Un model pozitiv pentru tineri. Și am văzut efectul foarte mare pe care îl are asupra copiilor. Dacă toți cei care au influență socială și-ar folosi-o în direcția aceasta, pozitivă, pe termen mediu și lung s-ar vedea lucru acesta.”, a mai adăugat Marian Preda, rectorul Universității București.
