În loc de o recomandare de lecturi ….

Articol de cristina.toma, 3 iulie 2023, 11:07

Dacă vă întrebați ce carti să citiți în această vară și cum să le nimeriti pe cele mai bune atunci Premiile Fictiunea-acordate de Asociația Creatorilor de Ficțiune și Revista OPTm- ar putea fi un reper, chiar dacă nu au fost acordate doar pentru cărți ci și pentru montări teatrale, scenarii de film si chiar fotografii.

Juriul a fost alcătuit din Liviu G. Stan -scriitor, Adriana Irimescu-actriță, Ligia Pârvulescu-scriitoare, Cristina Bogdan-conferențiar universitar doctor, antropolog, Ciprian Handru-doctorand la Litere și Ileana Marin profesor universitar doctor.

Premile acordate au fost umătoarele pe secțiuni:

La ”Stil artistic rafinat și ingenios”, premiul s-a acodat lui Adi G. Secară, pentru volumul depeme ”Horodok” apărut la editura Eikon, 2022. Motivația, formulată de Liviu G. Stan este următoarea: ”Horodok”, împrumută cu rezonanțe incantatorii numele unui oraș din regiunea ucraineană Liov, folosind o microstructură de epopee, developând monstruozități și viduri ale actualității printr-o strategie postmodernă de sintetizare a istoriei.”

La categoria ”Creație hibridă – cu valoare de manifeat” premiul a fost acordt lui Eugen Jebeleanu, prin montarea ”Pescărușul” de Cehov, montat pe scena Teatrului National București. Motivația este formulată de actrița Adriana Irimescu: ”Montarea se remarcă prin noutate și prin curaj regizoral”.

La categoria ”Ficțiune psihologică, cu impact social” premiul a fost acordat Alinei Grgore pentru scenariul si regia filmului ”Crai nou”, iar argumentarea Ligiei Pârvulescu a fost aceea că ”Pe lângă pendularea personajului feminin între a rămâne și a evada din toxicitatea unor relații familiale traumatizante, filmul aduce în prim plan o serie de teme, explorând mecanismele ascunse, psihologice, sociale, relaționale care stau la baza alegerii atâtor români de a evada – spre un oraș, în Europa, oriunde. Statutul femeii în țara noastră, psihologia comună în multe straturi sociale cu privire la rolul femeii în familie și în societate, reacțiile femeii la mediul în care trăiește, toate își pun amprenta asupra alegerilor pe care aceasta le face. Acu subiect nou și stil proaspăt, care militează pentru libertatea individuală.

La categoria ”Cel mai bun personaj din operă” premiul a fost primit de către Theodros, personaj din romanul omonim al lui Mircea Cărtărescu. Cristina Bogdan a argumentat din partea jurului această algere: ”Decupată dintr-o scrisoare a lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri, din 1883, schița personajului se amplifică treptat până la imaginea incontestabilă și supradimensionată a unui erou de epopee, cu o personalitate complexă și contradictorie. Ambițiile lui incredibil de înalte, în privința iubirii, a măririi și, în final, a mântuirii, îl poartă prin tot soiul de locuri și de întâmplări reale și fantastice, din Valahia prin Arhipelagos, din Etiopia până la Tronul Judecății unui Dumnezeu-cititor, din înaltul cerului până în adâncul plin de taine turnate în culori al unui lăcaș de cult. Forța scriiturii lui Mircea Cărtărescu rezidă în capacitatea de a-l păstra convingător și uluitor simultan, de-a lungul a peste 600 de pagini. Theodoros se înscrie definitiv în galeria eroilor emblematici din literatura universală, putând fi înfățișat ca protagonistul unui Bildungsroman de excepție, un erou epopeic și picaresc, care străbate teritorii și identități narative – pirat, strateg, împărat – pentru a fi, în cele din urmă, un simplu suflet în fața judecății finale”.

O altă categorie așteptată dar și premiată a fost ”Cel mai bun final e operă” iar premiul a mers la Alexandru Lamba pentru romanul ”Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte”, apărut la editura , Litera în 2022. Ciprian Handru a argumentat alegerea astfel: ”Printr-un realism crud sau un neorealism, scriitorul focalizează camera pe umanitate, surprinzându-o în toată vulnerabilitatea sa, în momente de existență dureroase, dramatice, chiar tragice.”

La categoria ”Ficțiune de popularitate”, Dana Ștefănescu a primit premiul, pentru fotografie urbană. Argumentul acordării acestui premiu îi aparține Ilenei Marin: Imaginar, voluptate, tehnici picturale care amintesc de baroc. Fotografiile Danei Ștefănescu fac din București un oraș de rafinată frumusețe, integrat într-o poveste fantastică și uluitoare, care pornește din vechiul oraș către periferiile de azi.

A fost acordat și un premiu special, cel al Revistei OPTm care a mers la Dan-Mircea Cipariu, pentru volumul de versuri Meta-Vers. Argumentul redacției revistei: un volum care surprinde esența vieții virtuale a istoriei de azi, prin tehnici noi, emoție și un rafinament liric cu inserții epice. Întregul volum e o imagine convingătoare a ființei lirice în încercarea de-a depăși o criză generală.

Ca un elogiu adus ficțiunii, în cadrul Premiilor Ficțiunea au fost premiate și ”Cele mai bune 10 povestiri publicate în Ficțiunea/2022” iar premiile au fost acordate scriitorilor Rodica Bretin, Cristi Nedelcu, Ionuț Chiva, Dana Dumitu, Raluca Dumitrache, Alex Trușcă, Andrei Ungureanu, Andrei Simuț, Roxana Rucior și Alexandru Lamba.

”Asociația Creatorilor de Ficțiune” (ACF) & revista Ficțiunea OPTm promovează forme hibride ale artei, considerând că limbajele creatorilor se află în armonie, iar granițele tradiționale au intrat de multă vreme într-un proces de dizolvare. Tocmai de aceea, Premiile FICȚIUNEA, ajunse la a II-a ediție, își propun să recompenseze artiști valoroși din varii domenii, pentru detalii, pentru noutăți excepționale, pentru realizări care fac parte din marea schimbare pe care o parcurgem.

Propunerile vin de la filialele ACF și de la colaboratorii revistei Ficțiunea OPTm si nu se ține cont de notorietatea sau de vizibilitatea artistului, ci de calitățile creației.

Dacă membrii juriului a avut sau nu dreptate lăsăm publicul să citească toate aceste cărți să urmărească activitatea artiștilor menționați și vă garantăm că nu veți regreta.