VIDEO: Darie Cristea: “Dacă ne uităm la aspectul politic, noi nu avem în momentul de față, în mod real, opoziție!”
Articol de Monica Liche, 13 iunie 2023, 17:35
Ne aflăm la mijlocul unui an aflat sub spectrul tensiunilor sociale. Greva profesorilor a dat startul protestelor, guvernul caută soluții, iar la ușă bate anul alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale. Cum arată viitorul pentru români, ne-a spus Conf. univ. dr. Darie Cristea – Prodecan Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București – doctor în sociologie, invitatul lui Răzvan Ursuleanu #InComunitate.
„Dacă vorbim despre încrederea în instituții și despre ce s-a întâmplat cu această încredere, în ultima vreme, trebuie să spunem că e de notat că venim după un an și jumătate, aproape doi ani de pandemie, când foarte multe chestiuni au fost date peste cap, inclusiv în percepția publică, ne-am confruntat cu un fenomen despre care nu știam nimic, până atunci. Practic, de la celebra gripă spaniolă nu se mai vorbise despre așa ceva și pe aceea n-au prins-o nici măcar bunicii noștri , iar atunci extrem de multe percepții ale spațiului public e posibil să se mai fi schimbat, nu neapărat distorsionat, dar poate și distorsionat după acest episod, și lucrurile întârzie să intre în normal, pentru că vedem ce a urmat după: o criză, a început un război de mare amploare și ne așteaptă, evident, o continuare a crizei economice.”, a spus Conf. univ. dr. Darie Cristea, doctor în sociologie.
Lipsa încrederii în clasa politică nu este un atribut doar al politicii noastre. Tendința aceasta există la nivel european și a apărut în urma unor situații conflictuale dezvoltate în diferite țări ale Europei sau a diferitelor abordări ale sistemului politic.
„Într-o anumită măsură, această scădere a încrederii în instituții este o tendință europeană, o tendință est europeană este în mod cert. Sigur, sunt câteva nuanțe care țin de anumite scandaluri, care au avut loc într-o anumită țară sau de sistemul politic, de exemplu, gândiți-vă că la noi e foarte importantă funcția prezidențială. Alegerile prezidențiale sunt alegerile preferate ale românilor. Avem și anul viitor. Practic, în alte țări, în care președintele nu este ales direct de populație, evident că instituția beneficiază de mai puțină reflectare publică, dar și acolo există alte funcții care sunt vizate de aceste cercetări și de o atitudine directă a publicului.”, a precizat Conf. univ. dr. Darie Cristea, doctor în sociologie.
În România există și instituții care se mai bucură de încrederea publicului. În timp ce pandemia a adus un plus de încredere bisericii, războiul din Ucraina a adus capital de încredere mai mare armatei, apreciată și la nivel NATO.
„Există câteva tronsoane clasice de încredere. Există un tronson în care găsim instituții precum pompierii, armata, biserica. Uneori armata e în față, alteori biserica e în față, în funcție de ce s-a întâmplat, de exemplu, imediat după pandemie, am constatat o ușoară creștere a încrederii în biserică, chiar dacă biserica oricum beneficia de un tip de încredere publică, destul de mare, a fost și ea percepută ca una din instituțiile la care credinciosul nu a avut acces în timpul pandemiei, lucrurile s-au mai așezat, iar armata a trecut puțin în fața bisericii.”, a mai spus Conf. univ. dr. Darie Cristea, doctor în sociologie.
În timp ce încrederea în instituțiile statului scade și pe fondul unor mișcări sociale, cauzate de sărăcie, se prefigurează un an al alegerilor multiple. Românii primesc un sezon electoral abundent, în care alegerile europarlamentare, locale, generale și prezidențiale se vor bate pentru un număr cât mai mare de votanți. Va fi un an al promisiunilor, al discursurilor pompoase, al arătatului cu degetul către celălalt și al populismului dus către extreme.
„Anul viitor este un an ciudat, cel puțin nu îmi aduc aminte ca în ultimii 30 de ani să fi avut o asemenea „ aliniere a astrelor”, în așa fel încât să ne trezim cu 4 ture de alegeri în același timp. Sunt alegeri europene, alegeri locale, generale și cele prezidențiale. Pentru anul viitor, fiind an electoral, se întâmplă câteva lucruri, de asemenea, destul de îngrijorătoare. În primul rând, este o tendință la nivel european de euroscepticism, o tendințe care dispăruse cumva pe la începutul extinderii Uniunii Europene către est.”, a spus Conf. univ. dr. Darie Cristea, doctor în sociologie, care a mai adăugat:
„Moda aceasta a partidelor antisistem este interesantă nu doar din punct de vedere al comunicării publice. Evident că orice partid are voie să definească ca fiind anti sistem, dacă răspunde cerințelor publicului.
De multe ori, sub această idee de partid antisistem, din Occidentul Europei până în Estul Uniunii Europene vedem tot felul de mișcări politice, unele dintre ele chiar la limita extremismului, altele la limita populismului și a lipsei de responsabilitate. Altele, ușor bizare care, dacă nu trec peste o anumită cotă, în parlamentele naționale, nu e neapărat o problema cu ele. Nu apare, atât de mult, acel gen de partid antisistem la care ne-am fi așteptat, partide care să rezolve probleme de nișă. Deși ne aflăm în fața unui dezastru ecologic, nu avem o mișcare ecologistă foarte puternică în Europa, la noi în țară nici pe atât. Întârzie să apară. În schimb, avem din ce în ce mai multe mișcări populiste și mișcări care sunt cumva la limita extremismului.”
În momentul de față, România nu se mai bucură de o politică în care cei aflați la putere se luptă cu o opoziție clasică. Nu mai există programe politice care să convingă și nici politicieni care să se bucure de statutul celor de odinioară. „(…)dacă vă uitați pe sondajele de opinie, veți vedea că există o notorietate din ce în ce mai scăzută liderilor politici”, a spus Conf. univ. dr. Darie Cristea, doctor în sociologie.
„Dacă ne uităm la aspectul politic, noi nu avem în momentul de față, în mod real, opoziție. Cum era pe vremuri, între cele două mari partide, unul de stânga, unul dreapta, era un joc al puterii și opoziției. Mai ales, dacă vă uitați pe sondajele de opinie, veți vedea că există o notorietate, din ce în ce mai scăzută, a liderilor politici. Suntem supărați pe foștii noștri lideri politici, dar mulți dintre ei, indiferent că erau de stânga, de dreapta, de centru, sau nealiniați, erau totuși personaje proeminente, o prezență serioasă în mass-media. Puteai să-i descrii sau, cum spunea la un moment dat un comic de la noi, puteai să faci glume despre ei.”
Interes pentru exercitarea dreptului la vot va exista și pentru alegerile viitoare. Dar asta va depinde și de așii pe care partidele politice îi vor scoate din mânecă. Dincolo de discurs, trebuie să ai un candidat care să convingă. Acest aspect va fi determinant pentru prezența la vot, în cadrul fiecărei runde de alegeri.
„Nu cred că va fi un record negativ de prezență. Cred că alegerile de anul viitor vor fi destul de interesante pentru români. E o singură, cum îmi place mie să îi spun, variabilă – parazit, care poate să ne strice calcul: frecvența chemării la urne, având în vedere că o să chemăm oamenii la vot de patru ori într-un an, e posibil ca pe la a treia sau a patra alegere să se sature să tot vină. Asta e o chestie care nu are legătură cu interesul față de alegeri, va fi un exercițiu destul de enervant, de obositor și va conta, de exemplu, foarte mult, cu ce candidați vin partidele la primele alegeri, pentru a păstra interesul publicului pentru ultimele alegeri.”
