Administrarea antibioticelor înainte de masă sau după masă?

Articol de arionmihaela, 10 aprilie 2023, 12:52

Administrarea antibioticelor înainte de masă sau după masă reprezintă un factor deosebit de important pentru asigurarea eficacităţii tratamentului şi reducerea reacţiilor adverse, susţine Andreea Arsene, farmacist clinician, de la Institutul “Marius Nasta”.

“Anumite antibiotice trebuie administrate pe stomacul gol (penicilina V, ampicilina, azitromicina, tetraciclina) pentru a asigura o absorbţie şi o eficacitate optimă. De asemenea, pentru unele antibiotice e recomandată administrarea în timpul meselor sau după masă, întrucât acestea pot provoca tulburări digestive, greaţă şi vărsături: amoxicilină, doxiciclină, metronidazol, tinidazol, levofloxacină”, a scris conf. univ. Andreea Arsene pe pagina de Facebook a Institutului “Marius Nasta”.

Medicul a atenţionat că sucul de citrice poate interacţiona cu anumite antibiotice şi de aceea trebuie consumat la două ore distanţă de la administrarea antibioticului.

“Citricele sunt preferate şi utile persoanelor bolnave, însă sucul de citrice poate interacţiona cu anumite antibiotice prin scăderea activităţii enzimatice a ficatului, care reprezintă sediul metabolizării mai multor substanţe medicamentoase, ducând, astfel, la creşterea nivelului de antibiotic în sânge şi provocând efecte secundare nedorite. În această categorie fiind cuprinse antibioticele din clasa macrolidelor (eritromicina, claritromicina), tetraciclinele (tetraciclină, doxiciclină) sau florochinolonele (levofloxacină). Prin urmare, sucul de citrice trebuie administrat la 2 ore distanţă de ora la care administrăm antibioticul”, a explicat farmacistul clinician.

De asemenea, sunătoarea poate interacţiona cu anumite antibiotice prin creşterea activităţii enzimelor hepatice, ducând, astfel, la scăderea eficacităţii unor medicamente.

“Sunătoarea (Hypericum perforatum) este o plantă folosită de secole pentru proprietăţile sale antidepresive, coleretice, colecistokinetice şi antidiareice. Însă, aceasta poate interacţiona cu anumite antibiotice prin creşterea activităţii enzimelor hepatice, ducând, astfel, la scăderea eficacităţii medicamentelor din clasele: macrolidele (eritromicina, claritromicina), tetraciclinele (tetraciclină, doxiciclină) sau florochinolonele (levofloxacină). Tetraciclinele (tetraciclina, doxiciclina) şi florochinolonele (ofloxacina, levofloxacina, ciprofloxacina) nu trebuie administrate împreună cu produse lactate (lapte, iaurt şi brânză), deoarece calciul şi alte minerale componente ale lactatelor pot interfera cu absorbţia acestor antibiotice în tractul gastrointestinal”, a recomandat Andreea Arsene.

Administrarea concomitentă a medicamentelor antiacide sau a suplimentelor alimentare care conţin săruri de calciu, aluminiu, magneziu, zinc, fier reduce eficacitatea tetraciclinelor şi fluorochinolonelor, ceea ce poate duce la eşecul tratamentului şi la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice. Farmacistul susţine că toate aceste produse trebuie administrate la două ore faţă de antibiotice.

“Este total interzis să folosim antibiotice fără să avem un consult medical prealabil, iar indicaţia antibioticelor să fie făcută de un medic. Orele la care se administrează antibioticele trebuie respectate în toată perioada tratamentului. Însă este esenţial ca alegerea intervalului orar să nu afecteze ritmul somn – veghe, extrem de important în refacerea organismului bolnav. Doza şi ritmul asigură, practic, vindecarea afecţiunii. Omiţând unele doze nu facem altceva decât să oferim timp bacteriilor să îşi adapteze mecanismele de rezistenţă şi treptat să obţinem ceea ce numim rezistenţă la antibiotice, o problemă extrem de dificil de gestionat. Antibioticele pot salva vieţi, dar oricând se folosesc antibiotice, acestea pot duce la apariţia rezistenţei la antibiotice, ceea ce presupune că germeni precum bacteriile şi ciupercile dezvoltă capacitatea de a învinge medicamentele concepute pentru a le ucide. Dacă antibioticele îşi pierd eficacitatea, atunci pierdem capacitatea de a trata infecţiile severe”, a precizat, la rândul său, medicul pneumolog Beatrice Mahler, manager al Institutului de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucureşti.