,,Înțelegerea și comunicarea riscurilor existente și viitoare în caz de dezastre: Asigurarea comunicării bazate pe dovezi-Seminar internațional la București
Articol de arionmihaela, 25 februarie 2023, 18:44
În perioada 23-24 februarie, la Palatul Parlamentului din București, s-a desfășurat în prezența comisarului european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Janez Lenarčič și a reprezentantului special al Secretarului General al Națiunilor Unite pentru reducerea riscului la dezastre, Mami Mizutori seminarul cu tema ,”Înțelegerea și comunicarea riscurilor existente și viitoare în caz de dezastre: Asigurarea comunicării bazate pe dovezi”.
Evenimentul a fost organizat de către DSU și UNDRR, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, cu sprijinul Camerei Deputaților.
Acest forum a reunit reprezentanți politici la nivel înalt din peste 34 state și peste 100 experți din regiune pentru a împărtăși cunoștințe, experiențe, idei și bune practici cu privire la modul de a face comunicarea riscurilor mai eficientă și accesibilă pentru toți.
În data de 23 februarie, au avut loc două sesiuni tehnice, referitoare la comunicarea eficientă a riscurilor, consolidarea încrederii publicului în autoritățile publice, precum și la implicarea comunității științifice în sprijinul factorilor de decizie pentru luarea deciziilor și comunicarea către public.
Întâlnirile au avut în prim plan identificarea modalităților de a lupta împotriva dezinformării și au acordat o atenție specială educării tinerilor privind riscurile la dezastre, precum și identificarea și utilizarea informațiilor relevante, în scopul creșterii rezilienței.
Au participat înalți oficiali și experți de la nivelul unor organizații internaționale care au împărtășit bune practici și lecții învățate în ceea ce privește aspectele comunicării în materie de riscuri la dezastre.
Acestia au fost invitati si la sediul DSU unde au purtat discuții care au vizat prezentarea sistemului de urgență din România, dar și modul în care colaborează instituțiile din coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență.
Totodată, a fost prezentat și sprijinul internațional pe care țara noastră l-a oferit statelor solicitante prin intermediul Mecanismului European de Protecție Civilă.
Pe 22 februarie la sediul MAI a ajuns reprezentantul special al secretarului general al Națiunilor Unite pentru reducerea riscului la dezastre, doamna Mami Mizutori.
În semn de recunoștință pentru întreaga activitate internațională depusă în cazuistica reducerii riscului la dezastre, șeful DSU, dr. Raed Arafat i-a înmânat “Emblema de onoare a Departamentului pentru Situații de Urgență” .
La sediul MAI au ajuns:
Delegația Centrului Național de Crize al Belgiei (National Crisis Centre of Belgium) formată din Raeymaekers Bart, director general și Linda Schweiger, director afaceri internaționale.
Delegația condusă de Johann Saathoff, secretar de stat în cadrul Ministerului Federal de Interne al Republicii Federale Germane.
Reprezentantul special al secretarului general al Națiunilor Unite pentru reducerea riscului la dezastre, Mami Mizutori, în urma experienței dobândite prin activitatea internațională depusă în cazuistica reducerii riscului la dezastre, a vorbit in prima zi a seminarului despre principiale puncte strategice pe care acest forum internaținal le-a urmărit: combaterea dezinformării, îmbunătățirea dialogului dintre autorități şi cetățeni pentru a spori încrederea în instituțiile naționale şi internaționale, întărirea rezilienței în fața riscurilor, coordonarea inter-instituțională pentru gestionarea stărilor de criză, educarea populației asupra riscurilor, respectiv, utilizarea datelor ştiințifice in comunicarea strategică.
În data de 24 februarie, a fost organizată o masă rotundă la nivel înalt, cu scopul de a împărtăși experiențe, de a identifica soluții și de a spori impulsul politic și angajamentele pentru o comunicare eficientă a riscurilor, accelerând în același timp implementarea Cadrului Sendai în regiune.
În urma discuțiilor purtate în cele două zile, participanții au identificat următoarele:
• Comunicarea riscurilor și gestionarea infodemiei trebuie să implice întreaga comunitatea, pentru ca oamenii să poată lua decizii pentru propria siguranță, bazate pe informații adevărate;
• Comunicarea riscurilor trebuie să se realizeze în mod eficient în toate domeniile: prevenire, pregătire, răspuns și recuperare;
• Trebuie să existe o sinergie între acțiunile din domeniul politic, economic și social și structurile responsabile de gestionarea dezastrelor, în vederea consolidării capacității de a rezista efectelor catastrofelor la nivel mondial;
• Trebuie identificate lacunele în comunicarea riscurilor, pentru a determina cum pot fi îmbunătățite mijloacele avute la dispoziție. În acest sens, trebuie dezvoltate instrumente de învățare/educație personalizate pe fiecare categorie de public;
• Trebuie promovate și valorificate expertizele, experiențele și bunele practici în domeniul reducerii riscurilor la dezastre;
• Comunitățile științifice și academice au un rol important în sprijinirea factorilor de decizie în vederea luării de decizii și transmiterii comunicărilor oficiale. În acest sens, acestea trebuie sprijinite în vederea îmbunătățirii capacităților de comunicare pentru ca informațiile partajate de către factorii de decizii și experți să ajungă la public larg într-un mod eficient;
• Jurnaliștii trebuie să realizeze o raportare eficientă și etică a informațiilor, care să conțină mesaje precise și accesibile pentru public;
• Încrederea publicului în instituții va contribui la diminuarea expunerii populației la informații incorecte;
• Societatea civilă, mass-media și mediul academic sunt componente importante în combaterea dezinformării.
Consolidarea inițiativelor de informare și a schimbului de bune practici, în vederea
extinderii acestora la niveluri subregionale și regionale (exemple din Franța, Muntenegru, Suedia etc.);
• Campaniile de reducere a riscurilor la dezastre trebuie să fie în permanență monitorizată, cu scopul de a asigura o abordare a întregii comunități;
• Comunitățile științifice și academice au un rol important în sprijinirea factorilor de decizie pentru luarea deciziilor și în transmiterea comunicărilor către public. În acest sens, oamenii de știință trebuie să-și îmbunățească metodele și mijloace de exprimare a informațiilor deținute pentru ca acestea să poată fi înțelese de întreaga populație;
• Trebuie să existe o coordonare multisectorială și guvernamentală a comunicării riscurilor pentru a crește coerența și încrederea publicului în autorități. În acest sens, se recomandă consultarea sistematică a platformelor naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre și includerea acțiunilor din acest domeniu în strategiile naționale și planurile de acțiune;
• Tehnologia joacă un rol important în vederea transmiterii datelor și informațiilor despre riscurile la dezastre și trebuie valorificată;
• Pentru a îndeplini obiectivele recent anunțate ale Uniunii Europene în materie de reziliență la dezastre, trebuie întreprinse acțiuni și măsuri relevante sub umbrela Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii;
• Avem nevoie de SOLIDARITATE din partea fiecărui actor implicat în eforturile de comunicare a riscului de dezastru (autorități, ONG-uri, sectorul privat, mediul academic, mass-media, societatea civilă etc.) pentru a obține reziliența societală.
