Știrile hiperpartizane sunt mai ușor de înțeles, ceea ce deschide calea către manipulare
Articol de bucurestifm, 11 ianuarie 2023, 12:26
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Nu toate formele de fake news sunt știri inventate. O variantă mai parșivă, mai greu de identificat a dezinformării pornește de la fapte reale, care de multe ori oferă doar o imagine parțială asupra problemei și care sunt interpretate sau încadrate într-un mod hiperpartizan. Prin interpretări hiperpartizane mă refer la acele distorsionări care reflectă o perspectivă unilaterală, subiectivă și sprijină în mod direct o ideologie, o persoană, un partid politic, o anumită mișcare, un grup de interese.
Acest tip de conținut poate influența cu ușurință publicul, din mai multe motive.
De exemplu, noi date de cercetare arată că știrile politice scrise într-o manieră hiperpartizană sunt mai ușor de citit și de înțeles de către public, iar acest lucru le poate face mai persuasive. Permite-mi să explic. Doi cercetători de la Universitatea din Florida au examinat modul în care sunt scrise știrile în mass media partizane și nonpartizane din SUA. Aceștia au descoperit că media puternic partizane – indiferent dacă au o orientare conservatoare sau liberală – au avut tendința de a folosi propoziții mai scurte și un limbaj mai puțin formal decât media nonpartizane.
În plus, textele din media hiperpartizane se adresează unui nivel mai redus de înțelegere, comparativ cu celelalte. De exemplu, știrile Reuters au fost scrise la nivelul cuiva care a absolvit, în medie, un an și jumătate de facultate, în timp ce Wonkette, o publicație online de extremă stângă, a scris pentru nivelul de lectură de clasa a IX-a. Autoarea principală a lucrării, Jessica F. Sparks, citată de către publicația online NiemanLab, spune că oamenii preferă, în general, un limbaj mai simplu și mai ușor de înțeles, iar organizațiile de știri hiperpartizane folosesc cuvinte pe care o parte mai mare a populației le înțelege. Știrile prezentate de acestea sunt, de fapt, hipersimplificări: prezintă probleme și evenimente în termeni mai accesibili și deseori lasă deoparte anumite fapte sau contextul de ansamblu. De ce contează acest lucru? Conform studiilor din psihologie, creierul uman este foarte sensibil la dificultatea cu care procesează o informație. De aceea, știrile false care exprima aceleași idei în mod repetat, folosind un limbaj simplu, devin mai ușor de acceptat. În mod practic, afirmațiile făcute în media hiperpartizane pot părea adevărate doar pentru că ele sunt ușor de procesat, ceea ce oferă multe oportunități de manipulare, prin interpretări distorsionate ale faptelor sau prin recontextualizarea acestora.
Până data viitoare, rămâi cu sursa sigură de informații, BucureștiFM!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
