Postul Crăciunului nu are nicio valoare fără rugăciune și milostenie!
Articol de Mircea Apostolescu, 18 decembrie 2022, 10:03
Cu toții am intrat în acea “febră a sărbătorilor” care ne cuprinde an de an.
Unii au tăiat porcul, de Ignat. Majoritatea dintre noi alergăm după cumpărături, după tot felul de bunătăți și specialități de sezon, după cadouri pentru cei dragi.
Sub impulsul neprecupețit al reclamelor de tot felul, colcăind de “superoferte”, forfota și atmosfera de sărbătoare se simt în trafic, în mijloacele de transport în comun, în magazine și mall-uri.
Peste tot vezi lume cu sacoșe, cu brazi, cu tot felul de cadouri.
Prin metrou, prin autobuze și tramvaie colindători “profesioniști”, cu boxe agățate de gât, țipă colinde, deseori de o autenticitate cel puțin îndoielnică.
Numai că, furați de această atmosferă de sărbătoare cu un iz ușor cam prea mercantil, tindem să uităm chiar esența acestor sărbători – zise de unii “de iarnă”, ca pe vremea regimului comunist.
Deși este la modă, “trendy”, în zilele noastre, să ții post, chiar și unii dintre cei care postesc nici nu mai știu de ce.
Ei bine, Crăciunul, sărbătoarea nașterii lui Iisus Hristos, este una dintre cele două repere esențiale ale creștinismului.
Crăciunul nu înseamnă doar pomana porcului, sarmale, șorici, cârnați, tobă, caltaboși și cozonaci, toate udate din belșug cu vin.
Pentru această mare sărbătoare, creștinii se pregătesc trupește și sufletește pentru a primi speranța pe care nașterea Domnului Iisus Hristos le-o dăruiește.
Postul Crăciunului este un exercițiu de curățire a trupului de păcate, pentru ca, apoi, creștinul să poată vorbi cu Dumnezeu, prin rugăciune, explică Părintele Constantin Pătuleanu, paroh la Biserica “Sf. Nicolae Udricani”.
Simplul fapt de a ne abține de la consumul unor alimente și de la cel de alcool nu are nicio valoare fără rugăciune și fără milostenie, atrage atenția părintele Pătuleanu.
O pildă a Sfântului Ioan Gură de Aur spune că, în orice comunitate, există cam tot atâția oameni foarte bogați câți oameni foarte săraci sunt.
Dacă măcar unii dintre cei bogați s-ar gândi să dăruiască din ceea ce le dăruiește lor Dumnezeu pentru a asigura un trai cât de cât decent pentru sărmani, nimeni nu ar mai flămânzi, spune preotul de la “Sfântul Nicolae Udricani”.
