VIDEO: Lansări de suflet BucurestiFM, la Gaudeamus

Articol de Monica Liche, 8 decembrie 2022, 18:25 / actualizat: 9 decembrie 2022, 10:06

Ioana Brusten, Adelina Tocitu și Antonio Momoc, jurnaliști, oameni de radio și oameni ai cuvântului iti prezinta In Comunitate, povesti adevarate!

Cei trei invitați ne-au propus să călătorim pe spirala timpului în lumile trăite si construite de diferite generatii de români. Cei care infruntând cenzura si lipsurile din perioada comunistă au respirat liberi la malul mării ascultând Radio Vacanta, cei care abia acum încep să înteleagă ce a însemnat dictatura, tineri care vor să cunoască trecutul si cei care au decis să își continue povestea dincolo de granițe și au ales Scoția drept a doua casă.

Interviurile Ioanei Brușten, 32 la număr, sunt mărturii ale posibilului, ale unor oameni care au reușit să o ia de la capăt, la capătul lumii, în Scoția. Găsim în ele inspirație pentru clipele în care credem că nimic nu se mai poate schimba și, totodată, motivația de a nu renunța la visele noastre.

„E cel mai bun. Români în Scoția” dincolo de faptul că poate juca rolul de mentor într-o eventuală aventură, este o carte menită să îți arate că românii pot fi priviți cu respect peste granițele țării. Întrebată dacă ar putea alege o poveste despre care să spună că este cea mai frumoasă, cea mai grăitoare, Ioana Brușten a răspuns:

„Am mai fost întrebată lucrul acesta și am să răspund exact în aceeași idee în care răspund, apropo de titlul în română, „E cel mai bun”, nu există un singur român cel mai bun, nu există o singură poveste care m-a impresionat. Ca să fiu sinceră, am învățat câte ceva din fiecare, pentru că oamenii ăștia la un moment dat, cel puțin în viața lor, au fost fantastici. Este foarte greu și îți dai seama de asta când ești pus în această situație, este foarte greu să te obișnuiești, să te adaptezi până la cel mai profund nivel, să te simți în altă parte decât la tine acasă, să te simți în stare să demonstrezi, să faci, să arăți și să fii foarte bun și dacă ai făcut asta, atunci ești cel mai bun indiferent câți s-ar înscrie sub această titulatură.

Trăim într-o lume a tehnologiei, în care QR code-ul a devenit item de lucru constant, așa că Ioana Brușten a strâns aceste povești într-o carte electronică, prima de acest fel, care poate fi trimisă prin poștă. Un concept pe care l-a și testat.

„Conceptul acestei lansări, de la Gaudeamus, este prima carte electronică pe care puteți să o trimiteți prin poștă. Va fi, o să vedeți dacă ajungeți acolo, pur și simplu o cartolină care va conține niște qr coduri pentru variantele în engleză și română ale acestor interviuri, se pun într-un plic, se pune un timbru, se scrie adresa și apoi la cutia poștală. Aștept să ajungă. Asta voiam să demonstrăm, de fapt, să demonstrăm pe viu acest concept, drept care, am făcut luni la prânz acest experiment, am pus la poștă plicurile către oameni care știam sigur că vor fi acolo. Aștept cu nerăbdare lansarea de sâmbătă, să văd dacă veți veni cu plicul în mână. Scrie frumos pe el: <A nu se deschide, până la târg, la ora 18:00.>”

Adelina Tocitu ne propune să traversăm istoria pe unde radio, un drum aflat între polul cenzurii și cel al libertății presei audiovizualului dobrogean. „De la Cenzură la Libertate. Audiovizualul din Dobrogea”, este un studiu care își dorește să arate că trecutul este portalul către viitor, astfel încât valorificarea acestuia este necesar în scrierea unei istorii către lumea de mâine.

„Este povestea Radio Vacanța, care a început în 1967 și care continuă și acum, spuneam, sunt 55 de ani de existență a Radio Vacanței, după care, perioada de după 90 a fost extrem de efervescentă și bogată, dacă vrem să spunem așa, pentru audiovizualul din România, nu că acum n-ar fi, dar foarte multe dintre posturile de radio și de televiziune înființate după 90, în Dobrogea, în momentul de față nu mai există. Iar în acest volum mi-am dorit foarte mult să se vadă cât de mult au muncit colegii mei, care au lucrat în presă la vremea respectivă și ce emisiuni erau difuzate la radio și la televiziune în perioada anilor 90 și după, practic este o istorie a audiovizualului din Dobrogea. Este o carte despre comunitate, că suntem #ÎnComunitate, comunitatea locală și regional, despre specificul radioului și al televiziunii, în zona din care eu provin.”

Dorința Adelinei Tocitu este aceea de a arăta cum a luat naștere singurul post de radio estival, Radio Vacanța, motivele și argumentele care au condus la apariția acestuia, precum și evoluția lui în contextul cenzurii comuniste înspre libertatea de exprimare de după evenimentele din decembrie 1989.

„În perioada de dinainte de 90 însemna o libertate și o altă perspectivă de a face radio, o altă perspectivă de a asculta radioul, un alt fel de a auzi radioul, cu muzică, cu emisiuni în limbi străine, ceea ce în perioada comunistă nu aveai unde să asculți așa ceva, astfel de emisiuni. Dedicații muzicale, interacțiune pe care realizatorii de atunci, de la Radio Vacanța o aveau cu ascultătorii pe plajă, iarăși o experiență nouă și pentru ei, iar după 90, a însemnat Radio Vacanța și înseamnă în continuare, pentru că anul acesta s-au împlinit 55 de ani de când există acest program care ne face verile mai frumoase. O altă perspectivă de a face radio și o continuitate, pentru că pe structura tehnică a Radio Vacanța, în studioul Radio Vacanța, s-a înființat Radio Constanța și practic e o continuare a ceea ce suntem noi azi, este audiovizualul azi, radioul azi.”

„Mass media din comunism pe înțelesul tinerilor” este invitația făcută de studenții de la FJSC, din cadrul Universității București, pentru o călătorie în timp, în anii comunismului.

„Era un război al percepțiilor, pe deoparte propaganda de partid și de stat pe care ai menționat-o și care funcționa la un anumit nivel, pe de altă parte, trebuie să spunem că a funcționat foarte mult o presă de supraviețuire, pe care noi o numim o presă alternativă, pentru că în toată acea perioadă oamenii găseau soluții, românii găseau soluții să asculte și altceva decât propaganda de la televiziunea de stat sau oficioasele de partid care se pretindeau a fi presă. Existau soluții și despre aceste soluții se vorbește în această carte.

Trebuie să înțelegeți că este vorba despre un volum de interviuri cu oameni care au trăit perioada și oameni care au marcat într-un fel sau altul consumul de media alternativă și mă refer aici la oameni ca Liviu Tofan, care lucra la Europa Liberă și care povestește cum a ajuns acolo și cum interacționa cu ascultătorii din România. Vorbim de Irina Margareta Nistor, care a dublat atâtea filme la video în acea perioadă, am avut discuții și cu Andrei Partoș despre cum veneau vinilurile și cum erau înregistrate pe bandă de magnetofon.”, a precizat Antonio Momoc, decanul FJSC și coordonatorul acestui volum.

Această călătorie este una menită să îi facă pe tineri să înțeleagă trecutul, dar nu dintr-o perspectivă aridă. Istoria aflată de ei are vocea celor intervievați, culoarea caselor acestora, este încărcată cu parfumul învechit al cărților cu pagini îngălbenite și decorată cu obiecte din acele timpuri, unele dintre ele încă purtătoare de etichete cu specificații și cu mici povestiri ale vremurilor care arată felul în care oamenii își petreceau timpul liber, cum „prindeau bulgarii” cu antene improvizate, cum vizionau filme occidentale la video și despre cum ascultau viniluri aduse „pe sub mână”, din afara granițelor țării. Pentru ca adevărul să fie cât mai fidel istoriei, atunci când a fost nevoie, istoricii și cercetătorii au verificat informațiile.

„Studenții noștri învață istoria presei din comunism prin interviurile pe care le fac cu oamenii care au trăit, care au marcat acea perioadă și este cea mai frumoasă și mai interesantă modalitate de a învăța istorie.

Pe de altă parte, desigur că oamenii, prin istoria orală, își amintesc uneori lucrurile de o manieră eronată și confuză. Și de aceea e și rolul nostru și, am invitat, desigur, specialiști în istorie și cercetători care să verifice informațiile pe care ni le-au livrat respectivii și să ne asigurăm, prin note de subsol, că lucrurile au stat exact așa cum ne povestesc și își amintesc oamenii, pentru că uneori datele mai sunt amestecate, dar notele de subsol desigur că aduc lumină suplimentară, astfel încât, toate datele să fie cât mai fidele cu istoria și cu ceea ce s-a întâmplat.”

La #Gaudeamus veți putea interacționa cu autorii acestor cărți.

Joi, 8 decembrie, ora 17 – „Mass media din comunism pe înțelesul tinerilor” – studenții și profesorii FJSC

Sâmbătă, 10 decembrie, ora 18:00 – „E cel mai bun. Români în Scoția” – Ioana Brușten (standul București Fm)

Sâmbătă, 10 decembrie, ora 18: 30 – „De la Cenzură la Libertate. Audiovizualul din Dobrogea” – Adelina Tocitu (standul București Fm)