VIDEO: Bucureștiul, un șantier care nu se mai termină!

Articol de dianamatei, 15 noiembrie 2022, 16:47 / actualizat: 15 noiembrie 2022, 20:20

Trafic aglomerat și oameni nemulțumiți.
Așa arată Bucureștiul ultimilor douăzeci de ani.
Ne îmbulzim în intersecții, cei cu mașini, și în autobuze, tramvaie și troleibuze, cei care nu suntem șoferi.
Lucrările puține și făcute prost n-au făcut decât să lărgească haosul.

Soluții există spune Ionuț Ciurea directorul Asociației Pro Infrastructură.
”Nu este o misiune imposibilă însă nu este ușor că nu s-au făcut lucruri în ultimii 20 de ani. Ultimele administrații, după tranziție, n-au făcut nimic din punct de vedere structural, al implementării unor proiecte majore. Este o capitală foarte densă, stăm la bloc, înghesuiți, în centrul orașului și în interiorul inelului median. Avem o pleiadă de soluții, toate pe coloana metroului. Este singura șansă de a transporta oameni dintr-o parte în alta. Problema este că e cel mai scump mijloc de transport; costă 100 de milioane de euro pentru un kilometru. Știu, atunci trebuie și un transport de suprafață modern și confortabil pentru a scoate oamenii din mașini”.

O soluție potrivită pentru un oraș ca Bucureștiul ar fi o rețea de tramvaie modernă.
Încă mergem cu unele de pe vremea lui Ceausescu.
Iar rețeaua, per total, s-ar putea să nu mai fie de actualitate.
”Avem nevoie pentru tramvaie de o rețeaua de 50 de km care trebuia de ani de zile refăcută. Se mișcă un pic însă trebuie să vedem dacă nu trebuie modificată. O dată cu dezvoltarea orașului, s-a schimbat fluxul orașului. Unde a gândit-o Ceasușescu, s-ar putea să nu mai funcționeze, să încurce traficul. Traficul asta modern există în capitalele moderne. În Talin s-a implementat transportul public gratuit. În orașele mari, nu există o singură soluție. Ai nevoie de rețea de suprafață care să-ți aducă oameni la metrou. Trebuie gândit un transport integrat. Apoi trebuie soluții competitive ca oamenii să-și lase mașinile acasă”.

Avem proiecte cu pasaje, cu tren metropolitan însă dăm în folosință câteva sute de metri în câțiva ani.
Am răsuflat ușurați când s-a tăiat panglica de la pasajul Domnești.
Însă nici acum nu este functional în totalitate, spune Alin Serbanescu, purtătorul de cu vânt al CNAIR.
”În momentul asta soluția pasajului nu este funcțională sută la sută pentru că nu s-a asfaltat centura. În două săptămâni, când se finalizează, jumătate din trafic se mută pe centură. Pasajul, în sine, este o soluție bună. Acest pasaj este, practic, unul din pasajele care se construiesc pe centură; mai sunt Oltenița, Berceni. Împreună cu Mogoșoaia vor forma o salbă de pasaje. Însă soluția completă va fi atunci când vom avea și Ao. Apoi deschiderea nu a coincis cu lărgirea prelunghirii Ghengea. Fluxul de mașini a crescut acolo”.

Puține lucruri s-au rezolvat în zonă, crede și Ionuț Ciurea.
”La Domnești s-a rezolvat conflictul dintre centură și intrarea în București. Centura rămâne pe două benzi și mai rămâne problema asfaltării dar radiala s-a ridicat pe deasupra. Există conflicte mai mici: în zona bretelelor și când ieșim pe A1. Însă diferența este de la cer la pământ. Ar trebui să tranzităm acest punct în câteva minute, după terminarea lucrărilor. Capacitatea intersecției s-a mărit semnificativ. Dacă se lărgește prelungirea va fi aglomerat, în continuare, pentru că sunt semafoare”.

Capitala mai are o problemă și cu zonele limitrofe, acele cartiere dormitor.
S-au dezvoltat haotic, într-un heirupism care ne caracterizează.
Am vrut acum și mult.
”Domnestiul este un cartier dormitor pentru că noi ne-am mutat în ele. Pe tot ce înseamnă zona metropolitană, nu au fost gândite să se dezvolte armonios: cu transport, electricitate, curent…Oamenii au crezut că merg la mai bine, să nu facă două ore pe drum. Problemele de trafic sunt legate de modul în care dezvoltăm orașul. Lucrurile trebuie înțelese integrat. Nimeni nu a făcut un studiu integrat de trafic în București, să înțelegem ce vor oamenii: dacă au transport decent, lasă masinile acasă. Primăria generală trebuie să facă asta”.

Străpungerea Ciurel e subiect care arde.
Proiectul este blocat însă nu ține de drumuri, spune Alin Șerbănescu.
”E la primăria generală nu este la noi, la Drumuri Naționale. Când ne referim la centura capitalei, nu mai e un drum național. Adevărata centură va deveni A0. La Domnești, în fiecare colț, sunt case. Practic, această centură este un bulevard. Până nu se va gândi un concept integrat, care să includă și această zona, nu vom scapa de aglomerație. Peste tot în lume se apelează la fluxuri suprapuse, în paralel cu transportul în comun”.

Și, pentru că ne stă bine să visăm, ne inchipuim și tren metropolitan gata imediat și tot felul de mijloace de transport care să meargă, silențios, pe deasupra noastră.
Numai că nici aici nu există viziune și, cel mai important, bani.
”Fiecare primar are câte o ideea de asta cu transport suspendat. Dar ne trebuie capacitate administrativă și bani. Pasajul de la Doamna Ghica, de exemplu, va mai dura. Poate anul viitor o să circulăm pe el. În afară de banii europeni, avem nevoie de bani de exproprier”.