S-au redus, cu adevărat, pierderile din sistemul de termoficare?

Articol de Mircea Apostolescu, 6 iulie 2022, 12:54

Ieri, primarul general al Capitalei Nicușor Dan anunța, pe pagina sa de socializare, ca de obicei: „În 2021 am reușit să stabilizăm pierderile prin schimbarea a 20 de kilometri din rețeaua primară de termoficare. O stabilizare insuficientă pentru a fi simțită la robinet sau în calorifere de către bucureșteni, dar esențială în ceea ce privește trendul dezastruos în care ne găseam. (…) Conform unor date preliminarii, în anul 2022, pierderile din rețeaua de distribuție vor fi de 34%, iar în următorii doi ani, tot ca urmare a investițiilor, vom reveni la pierderi sub pragul de 30%”.

Nu am înțeles de ce edilul șef compară cifrele certe și validate de către Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) din anii anteriori cu așa-numite „date preliminare”, care vor deveni certe abia pe la jumătatea anului viitor, prin validarea lor de către aceeași ANRE.

Ce spune expertul?

Am apelat la expertul în insolvență Florian Mateiță, pentru a înțelege mai bine cum stau lucrurile.

Din păcate, acesta mi-a explicat că, primarul general Nicușor Dan, pe lângă faptul că face comparația între pierderi tehnologice aprobate de ANRE și pierderi viitoare necalculate și neaprobate de ANRE – aceste pierderi sunt utilizate la formarea tarifului, nici nu adaugă diferența până la pierderile reale, cea care se regăsește în bilanțul financiar al Termoenergetica sub formă de pierdere economică indusă.

„Din păcate, pe trendul scăderii vânzărilor – și această scădere a vânzărilor provine și din faptul că sunt ierni mai calde, provine și din anveloparea blocurilor, provine și din faptul debranșărilor, mai mult sau mai puțin știute, din sistem, provine inclusiv din faptul că nu mai există suficientă presiune în conducte, ca să ajungă în diverse cartiere; și, atunci, sistemul vinde, practic, din ce în ce mai puține gigacalorii.

Într-un an normal sau într-un an mediu, numărul de gigacalorii pe care sistemul le pierde doar prin radiație – adică doar prin faptul că există 4000 de kilometri de conductă, pe sub pământ, este undeva între 1,2 – 1,5 milioane de gigacalorii pe an. Asta înseamnă că sistemul, pe măsură ce vinde mai puțin, ponderea acestei pierderi – de care nu ai cum să scapi decât redimensionând sistemul și remodelându-l, prin investiții constante, această pierdere va reprezenta un procent din ce în ce mai mare în tarif.

Pierderea tehnologică, pe care o va aproba ANRE, n-are nicio relevanță, pentru că, de fapt, trebuie să vedem pierderea reală, care este compusă din pierderea tehnologică aprobată, pe de o parte, și pierderea indusă, adică acea pierdere care este peste ceea ce a cuprins tariful și pe care o găsim în bilanț, în fiecare an”, a explicat Florian Mateiță pentru București FM.

Cum a scăzut pierderea în cifre?

Pentru a înțelege mai bine care este pierderea reală, contabilă, a Termoenergetica, la pierderea de 37%, recunoscută de către ANRE, mai trebuie adăugată o pierdere de 241 de milioane de lei, reieșită din datele financiare. La un tarif de 426 lei fără TVA/gigacalorie, ar rezulta o pierdere suplimentară de 570 de mii de gigacalorii.

În context, mai trebuie menționat faptul că, astăzi, potrivit aplicației Termoalert a Termoenergetica, jumătate dintre blocurile din București nu au apă caldă.

Potrivit unui comunicat al Electrocentrale București S.A. (ELCEN), CET Progresu a fost oprit încă de alaltăieri, fiind în pericol de distrugere „din cauza pierderilor masive de apă din rețeaua de termoficare operată de Termoenergetica”.

Potrivit comunicatului ELCEN, alaltăieri, CET-urile au pompat în sistem 2.300 de tone de apă de adaos pe oră.