De ce îngheață bucureștenii în apartamentele racordate la termoficare?

Articol de Mircea Apostolescu, 27 aprilie 2022, 11:55

Păcăleală de 1 aprilie…

De la 1 aprilie, căldura din apartamentele bucureștenilor care sunt racordate la sistemul de termoficare s-a oprit. Aceștia nu au mai primit căldură în ciuda faptului că, pe parcursul lunii aprilie s-au înregistrat temperaturi de sub 10° Celsius, timp de mai multe nopți consecutive.

Deși temperaturile nocturne au coborât uneori chiar și până la 1° Celsius, bucureștenii nu au mai primit căldură, în ciuda faptului că, prin lege, Primăria Municipiului București ar fi fost obligată să asigure continuitatea serviciului public de termoficare, în aceste condiții.

Iată ce spune HG 337 /2018:

“ARTICOL UNIC
Articolul 117 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei termice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 425/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 26 august 1994, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 117
Începerea perioadei de încălzire pentru consumatorii de tip urban va avea loc după înregistrarea, timp de 3 zile consecutiv, între orele 20,00-6,00, a unor valori medii zilnice ale temperaturii aerului exterior de +10º C sau mai mici, iar oprirea încălzirii se va face după 3 zile consecutive în care temperatura medie a aerului exterior depășește +10º C, între orele 20,00-6,00″.

Cum au ajuns bucureștenii să înghețe în apartamente?

Frigul din apartamentele racordate la termoficare este cauzat de scumpirea energiei termice produse de către Electrocentrale București (ELCEN) S.A.

Această majorare a prețului de producție al gigacaloriei s-a produs în două etape.
Astfel, în noiembrie anul trecut, ELCEN obținea acordul Agenției Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru majorarea prețului de producție al energiei termice la 329,41 lei/MWh. Un MWh echivalează cu 0,88 gigacalorii.

Compania Municipală Termoenergetica București a majorat și ea tariful de transport și distribuție a agentului termic, prețul total al gigacaloriei – rezultat din prețul de producție și tariful de transport și distribuție, ajungând la 829 lei.

Primăria Capitalei sufocată de gigacalorie…

Abia la 30 martie anul acesta, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a decis, la inițiativa edilului Nicușor Dan, majorarea prețului gigacaloriei pentru populație de la 164 la 330 lei, fără TVA.

Această diferență de preț, de la 164 lei, cât a plătit populația, până la 829 de lei, cât a costat producția, transportu și distribuția gigacaloriei, va încărca bugetul Primăriei Capitalei cu încă 80 până la 100 de milioane de lei în plus. Asta în condițiile în care, prin bugetul aprobat, anul acesta au fost alocați circa jumătate din banii necesari pentru subvenția la termoficare.

Lovitura de grație, o nouă scumpire…

Dar, în aceeași zi, ELCEN obținea aprobarea aceleași ANRE de a majora prețul de producție al gigacaloriei cu nu mai puțin de 45%. De la 1 aprilie, acesta a ajuns la nu mai puțin de 481,36 lei/MWh.

Acesta a fost unul dintre principalele motive pentru care liberalul Cătălin Deaconescu i-a solicitat, în ședința CGMB din 30 martie, în mod expres, primarului general al Capitalei Nicușor Dan oprirea căldurii.

Consilierul municipal liberal Cătălin Deaconescu atrăgea, atunci, atenția că scumpirea gigacaloriei pentru populație aprobată, pe 30 martie, de către Consiliul General al Municipiului București ar putea să nu fie ultima din acest an.
Suma prevăzută în bugetul Capitalei pentru achitarea diferenței de tarif, a subvenției, la gigacalorie, este mai mică decât cea de anul trecut, în timp ce prețul total – producție, transport și distribuție, al acesteia a ajuns la 829 de lei fără TVA, spunea consilierul municipal liberal Cătălin Deaconescu.

“Avem o sumă pusă pentru subvenția aceasta în buget, stabilită prin buget, partea pe care astăzi Primăria și-o asumă că o va plăti ca și compensație, ca și subvenție pentru prețul gigacaloriei. Suma care a fost pusă este mai mică decât cea de anul trecut”, a explicat Cătălin Deaconescu în ședința din 30 martie a Consiliului General al Municipiului București.

Deaconescu a solicitat oprirea imediată a încălzirii, pentru a micșora pierderile din sistemul de termoficare și a putea demara intervențiile pe rețeaua de termoficare.

“Suntem aproape la 1 aprilie, la finalul sezonului rece. În acest moment, termoficarea nu este oprită, încă. Încălzirea locuințelor nu este oprită. (…) Blocăm intervenția pe rețele pentru luna aprilie, pentru că nu am oprit termoficarea. Poate că domnul primar general se gândește mai serios la lucrul ăsta. (…) Dacă mergem cu termoficarea pornită și luna aprilie devine lună de iarnă, avem, în continuare, pierderile dintr-o lună obișnuită de iarnă și nu intrăm pe regimul de vară, când și pierderile scad, ca și volume”, îi explica Deaconescu primarului general al Capitalei Nicușor Dan.

În același timp, la momentul 30 martie, Primăria Capitalei înregistra arierate de 300 de milioane de lei la plata subvenției la încălzire, conform aceluiași Cătălin Deaconescu.

“În acest moment, Municipiul București înregistrează arierate substanțiale, de peste 300 de milioane de lei, către Termoenergetica. (…) Să sperăm că acestea sunt sumele finale pentru anul acesta și că nu va mai avea loc o majorare a prețului pentru populație. Și că primarul (…) va găsi sumele necesare pentru acoperirea subvenției pe tot anul”, a concluzionat liberalul Cătălin Deaconescu.

După adoptarea bugetului Municipiului București, directorul general al Companiei Municipale Termoenergetica, Claudiu Crețu declara pentru București FM că suma prevăzută în buget pentru subvenția la gigacalorie pentru anul în curs este cu peste 1 miliard de lei mai mică decât cea solicitată de către compania bucureșteană de termoficare, ca urmare a exploziei prețului gigacaloriei.

ELCEN: “Majorarea prețului de producere a Gcal este rezultatul implicit al acțiunii inițiate de Primăria Municipiului București”!

Într-un răspuns la o solicitare București FM, ELCEN susține că
“Majorarea prețului de producere a Gcal este rezultatul implicit al acțiunii inițiate de Primăria Municipiului București.

Neîncasarea bonusului de cogenerare de către ELCEN a fost determinată de acțiunea inițiată de Primăria Municipiului București în luna martie a acestui an prin care a fost contestat în instanță Raportul Sierra Quadrant, administratorul judiciar al ELCEN, privind achitarea integrală a creanţelor istorice si curente scadente şi care urma să conducă la o sentinţă de încheiere a procedurii de ieşire din insolvenţă a ELCEN.

Această acțiune a impiedicat practic ieșirea din insolvență a ELCEN, ceea ce a atras automat și pierderea bonusului de cogenerare până la finalizarea procedurii de ieșire din insolvență.

Din perspectiva prelungirii schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă după luna martie 2022 (în condițiile în care ELCEN a accesat schema de sprijin începând cu luna aprilie 2011 pentru o perioadă de 11 ani), una din cerințele Comisiei Europene în cadrul procesului de prenotificare a fost aceea ca autoritățile române să se asigure că prelungirea schemei nu va aplicabilă pentru firmele aflate în dificultate, conform legislației europene”, se spune în răspunsul ELCEN.

Pentru a lămuri, însă, complet lucrurile, iată câteva întrebări cu care am revenit la ELCEN:

1. Cunoscând prețul de achiziție al gazului și pe acelea de vânzare ale electricității și energiei termice, care este diferența previzionată între costurile și veniturile unei centrale de cogenerare echivalente, care produce energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență cu același tip de combustibil precum cel folosit de centrala producătorului care beneficiază de bonus, în ipoteza în care ar fi fost inclus în schemă începând cu 01.04. 2022?
Ar fi beneficiat de bonus de cogenerare, pe perioada aprilie-iunie 2022, pentru care s-a obținut majorarea de preț, sau rentabilitatea instalațiilor depășește pragul de 9% prevăzut de lege?

2. La data raportului final, dosarul de insolvență a ELCEN nu are soluționate o serie de litigii aflate în diverse stadii.
Printre aceste litigii se remarcă apelul administratorului judiciar Sierra Quadrant împotriva deciziei Tribunalului București de a admite contestația ELCEN, respectiv de a reduce la doar 6,7 milioane de lei onorariul pretins de administratorul judiciar Sierra Quadrant. Dosarul 512/3/2021, se află, încă, pe rolul Curții de Apel București și are termen de pronunțare data de 03.05.2022.
Ar fi putut încheia ELCEN procedura de insolvență înainte de soluționarea tuturor litigiilor izvorâte din această procedură?

3. Desigur, rezultatul negocierii cu Romgaz este lăudabil și s-a văzut în excedentul de cash pe care ELCEN l-a avut disponibil, chiar și fără încasările de la Termoenergetica.
Din păcate, pe bucureșteni nu i-a putut încălzi, pe timpul nopților și zilelor friguroase din această lună aprilie, profitul obținut de către ELCEN, cât timp energia termică nu a ajuns în apartamentele lor.
Mai mult decât atât, prețul de două ori majorat – în noiembrie anul trecut și martie anul acesta, al gigacaloriei pune în mare dificultate financiară Termoenergetica și Primăria Capitalei și sărăcește populația.
În aceste condiții, cum vede ELCEN colaborarea cu PMB și Termoenergetica și care este beneficiul bucureștenilor din această colaborare având în vedere caracteristicile economice ale perioadei următoare?