Controale ISUBIF la adăposturile de protecție civilă!

Articol de Mircea Apostolescu, 16 martie 2022, 10:19

Conform purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF), colonel Daniel Vasile, au fost identificate 1214 adăposturi de protecție civilă, în București, iar, în Județul Ilfov, 329.

„Cea mai mare parte din aceste adăposturi ar putea fi utilizate în cazul unui atac aerian. Că, de fapt, acesta este scopul pentru care au fost construite aceste adăposturi de protecție civilă”, a declarat, pentru București FM, colonelul Vasile.

Purtătorul de cuvânt al ISUBIF mai spune că, săptămâna trecută, au fost efectuate controale la adăposturile din București și Ilfov.

„În mod concret, în săptămâna precedentă, au fost efectuate verificări în Municipiul București, mai exact 1198, și 255 în Județul Ilfov. În urma cărora au fost identificate și consemnate 227 de deficiențe și au fost, evident, aplicare 227 de sancțiuni contravenționale”, potrivit purtătorului de cuvânt al ISUBIF.

Ce au descoperit pompierii în adăposturi…

Cu prilejul controalelor efectuate, pompierii au descoperit adăposturi unde nu funcționează instalația de curent electric, cea de ventilație. De asemenea, sunt adăposturi de la care o singură persoană din blocul respectiv are cheia, în care nu s-a mai intrat de mult timp și ale căror căi de acces sunt blocate cu tot felul de obiecte depozitate de locatarii din bloc.

„(…) Motive care determină starea lipsei de operativitate a acestor adăposturi țin, în primul rând de instalațiile electrice nefuncționale, cele care alimentează această instalație de filtro-ventilație, sau, în general, iluminatul în adăpostul de protecție civilă. Și cel de-al doilea motiv ar fi instalațiile sanitare care nu există sau nu mai sunt în stare de funcţionare. (…) Au fost identificate și astfel de situații, în care, spre exemplu, doar o persoană din bloc avea cheie din adăpost sau situații în care, în adăpost, nu mai intrase nimeni de foarte mult timp și, practic, nu se putea pătrunde înăuntru, pentru că erau depozitate foarte multe materiale, inclusiv pe scara pe care se coboară către subsol. Iar aceste lucruri, multe dintre ele, au putut fi remediate pe durata controlului”, a declarat Daniel Vasile.

În caz de nevoie, adăpostul trebuie eliberat în 24 de ore!

„Este foarte important de știut că, în subsol, în acest adăpost de protecție civilă, pot fi depozitate bunuri ale locatarilor, indiferent ce bunuri sunt și au depozitat în interior, cu condiția ca, într-o situație care determină utilizarea, să fie eliberate aceste spații în 24 de ore”, atrage atenția purtătorul de cuvânt al ISUBIF.

Ce dotări trebuie să aibă un adăpost de protecție civilă…

Adăposturile sunt concepute special, încă de la construcția imobilului, în subsolul acestuia. Ele asigură o suprafață de un metru pătrat pentru fiecare locatar din imobil și trebuie să aibă o ușă metalică, instalație de ventilație, grupuri sanitare și un tunel de evacuare, cu ieșirea în apropierea blocului respectiv.

„În primul rând, adăposturile de protecție civilă sunt special construite în acest sens și pot fi ușor diferențiate de un subsol obișnuit al unui bloc. Spre exemplu, au o instalație de filtro-ventilație, care permite introducerea de aer curat din exteriorul clădirii și eliminarea aerului din interior. Este o instalație care funcționează fie cu electricitate, fie acționată manual, printr-o manivelă.

Pe de altă parte, la intrarea în adăpostul de protecție civilă amenajat în subsolul unui bloc, avem întotdeauna o ușă metalică, cea care separă zona exterioară de zona de adăpost de protecție civilă. În subsol, regăsim și grupuri sanitare – toalete și, respectiv, un lavoar. Mai sunt de menționat și căile de evacuare secundare. Orice adăpost de protecție civilă are un tunel prin care se poate părăsi adăpostul, iar acel tunel are ieșire în proximitatea blocului. Evident și suprafața din subsol, încă din stadiul de proiectare, trebuie să asigure un metru pătrat pentru fiecare locatar al blocului respectiv”, a explicat pentru București FM colonelul Daniel Vasile.

Blocurile administrate de vârstnici sau de foști militari au adăposturile funcționale!

În urma controalelor pompierii de la ISUBIF au descoperit și adăposturi pe care nu le aveau în evidență, potrivit datelor dinaintea pandemiei de COVID-19. Dar au și dispărut unele dintre adăposturile pe care le aveau în evidență.

„Au mai fost găsite și altele și au fost luate în evidență, față de ceea ce aveam noi, situația din 2018-2019, până în pandemie. (…) Ar mai fi de menționat că sunt unele adăposturi care nu au mai fost identificate, dintre cele pe care le aveam în evidență anterior. Iar motivul poate fi determinat, în unele situații, de demolarea unor clădiri, faptul că sunt locuințe individuale modificate”, a explicat colonelul Daniel Vasile.

El atrage atenția că majoritatea adăposturilor de protecție civilă se află în subsolurile blocurilor, constituind proprietatea comună în cote-părți indivize a tuturor proprietarilor din imobil. De aceea, asociația de proprietari din blocul respectiv are responsabilitatea de a menține funcțional adăpostul. Dar, în majoritatea cazurilor, acest lucru nu implică cheltuieli foarte mari.

„În principiu, situația se rezumă la bani. Adică oamenii sunt proprietari pe adăposturile care sunt situate în subsolurile blocurilor pe care le dețin. Oamenii dețin cotă-parte din acele adăposturi, trebuie să investească. Omul sfințește locul. Unde sunt mai gospodari, au și adăposturile amenajate. Unde nu sunt gospodari, totul e lăsat la voia întâmplării. Fiecare face ce vrea, în subsol. (…) Sunt unii care s-au convins singuri și au făcut treaba asta, până să fie discuția despre războaie și așa mai departe, adică ani în urmă. Sunt, în general, oameni mai vârstnici care se ocupă de administrarea unui bloc și așa lucrurile arată bine. (…) Unde sunt foști militari care se ocupă de administrarea blocului, sunt președinți de bloc, lucrurile arată cum trebuie”, a concluzionat colonelul Daniel Vasile.

Cum stăm pe sectoare…

Potrivit datelor din 2018, în București existau 1171 de adăposturi de protecție civilă, răspândite în toate sectoarele, dar nu în mod egal. Asta înseamna că exista câte un adăpost la o mie până la cinci mii de persoane, în funcție de sector.

Astfel, Sectorul 5 stătea cel mai prost la acest capitol, cu doar 58 de adăposturi la o populație de peste 300 de mii de locuitori. Un calcul simplu ne spune că peste 5000 de locuitori ar trebui să se adăpostească în fiecare locație.

De departe cel mai bine stătea, la acest capitol, Sectorul 2, care avea 343 de adăposturi la o populație de peste 371 de mii de locuitori. Dar și aici revine un adăpost la peste 1000 de persoane.

Conform Legii 481/2004, responsabilitatea întreținerii adăposturilor de protecție civilă le revine asociațiilor de proprietari ale blocurilor în subsolul cărora se găsesc aceste adăposturi, iar verificarea stării adăposturilor revine personalului IGSU.