O altă semnificație a zilei de 14 februarie…

Articol de Mircea Apostolescu, 14 februarie 2022, 11:36

Prinși în mrejele unor sărbători intens mediatizate și cu un iz puternic comercial, uităm multe lucruri care țin de identitatea noastră ca și comunitate, de locurile și personalitățile emblematice care jalonează trecutul și prezentul acestei urbe, în care avem tendința doar să locuim, nu să trăim.

Așadar, întorcându-ne către un trecut cu puternice semnificații în prezent, ca bucureșteni, ar trebui să știm că 14 februarie nu înseamnă doar Valentine’s Day.

Cu 134 de ani în urmă, în 1888, pe 14 februarie, era inaugurat Ateneul Român.

Propunerea privind construirea acestuia datează din 25 februarie 1873 și îi aparține naturalistului, medicului, pedagogului și omului politic conservator Constantin Esarcu.
Lucrările au demarat în 1886, iar o parte din fondurile necesare au fost strânse prin subscripție publică.
A fost celebru în epocă și a rămas în memoria multor generații de bucureșteni sloganul campaniei, cum i-am spune astăzi: “Dați un leu pentru Ateneu”! .
Campania de subscripție publică a fost lansată de către Constantin Esarcu alături de Vasile A. Urechia și Nicolae Kretzulescu.
Au fost puse în vânzare 500.000 de bilete cu valoarea de 1 leu.

Construcția s-a desfășurat între anii 1886 și 1888, prin stăruința lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez Albert Galleron.
Acesta a fost ales la recomandarea unui alt arhitect francez, Charles Garnier – autorul Opéra Garnier din Paris.
Galleron a conceput clădirea în așa fel încât să se poată folosi fundația deja existentă a manejului început de „Societatea Equestra Română”.

Terenul pe care a fost ridicată clădirea Ateneului Român se numea, la vremea aceea “Grădina Episcopiei”. El aparținea unei vechi, importante și bogate familii boierești, cea a Văcăreștilor.
Ceea ce cu siguranță nu ne putem imagina astăzi este faptul că, în epocă, amplasamentul a stârnit dispute, fiindcă mulți contemporani socoteau locul ales ca fiind prea departe de centrul orașului și foarte greu de ajuns, mai cu seamă iarna.
Statul ar fi avut destule alte terenuri centrale și nu ar fi trebuit neapărat ales acest loc “la marginea orașului”, se spunea în presa vremii.
Astăzi, Ateneul se află, practic, în mijlocul Căii Victoriei, în cea mai centrală zonă a Bucureștiului

La inițiativa lui George Enescu, în anul 1935, au fost strânse fonduri pentru construcția orgii de concert, amplasată în fundalul scenei.

Orga a fost construită de firma E.F. Walcker & Co. Ludwigsburg Württemberg. Aceeași firmă mai construise, între 1910-1912, orga care este instalată în Biserica Evanghelică București, aflată în apropiere de Ateneu.

Orga Ateneului Român a fost inaugurată abia pe 22 aprilie 1939, printr-un concert susținut de Franz Schütz, director al Hochschule für Musik din Viena.

Deoarece trecuse prin seismele din 1940 și 1977, între anii 1994 și 2004 Ateneul Român a fost consolidat, restaurat și modernizat. Au fost însărcinați cu aceste lucrări arhitecții Ana Braniște, Raluca Nicoară și Gabriela Mindu împreună și inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman.

Ateneul Român fost redeschis, după consolidare în 2005, cu ocazia celei de-a e XVII-a ediții a Festivalului Internațional “George Enescu”.

Poate, data viitoare, când veți trece grăbiți pe Calea Victoriei, veți găsi un moment de răgaz pentru a privi minunata clădire a Ateneului Român.