Soluțiile structurale la problema traficului se destructurează?

Articol de Mircea Apostolescu, 9 decembrie 2021, 13:32

Nicușor Dan, soluții structurale pentru problema traficului…

În repetate rânduri, primarul general Nicușor Dan a declarat că, până în prezent, nu au fost aplicate soluții structurale în ceea ce privește problema traficului din București și Ilfov.

Conform primarului general al Capitalei, soluțiile structurale pentru rezolvarea problemei traficului din București și Ilfov ar fi trenul metropolitan, pe infrastructura existentă a CFR și arterele radiale, străpungeri ale unor artere care există deja, precum Calea Giulești, până la Șoseaua de Centură.

Aceste mari proiecte de infrastructură au fost, de altfel, propuse de către edilul șef și spre finanțare din PNRR. Primăria Capitalei a depus spre finanțare prin PNRR nu mai puțin de 50 de proiecte, în valoare totală de 7 miliarde de euro, conform lui Nicușor Dan. În context, trebuie menționat faptul că întreaga sumă alocată României pentru PNRR este de 30 miliarde euro.

Stadiul proiectelor…

În ceea ce privește cele 10 drumuri radiale, Primăria Municipiului București a semnat un protocol cu Ministerul Transporturilor și Consiliul Județean Ilfov pentru demararea studiilor de fezabilitate (SF). Acestea vor dura, însă circa doi ani. Numai după realizarea SF-urilor, se va putea trece la licitațiile pentru proiectarea și execuția celor 10 drumuri radiale.

Însă, în afară de SF-uri și licitații, mai rămâne de rezolvat și problema situației juridice a terenurilor pe unde vor trece drumurile radiale. Mai precis trebuie expropriate terenurile afectate investițiilor.

Chiar dacă totul merge șnur, adică fără contestații la procedurile de achiziție publică, fără probleme în ceea ce privește exproprierile, fără lucrări suspendate, tot este destul de greu de crezut că investițiile se vor finaliza până în 2026, pentru a putea fi finanțate prin PNRR.

Trenul metropolitan, un proiect ce nu pare realizabil…

Nici soluția structurală a metroului de suprafață, care ar fi urmat să constituie un inel feroviar care să lege comunele limitrofe de București, circulând pe infrastructura CFR, nu pare foarte aproape de a fi realizată.

Astfel, Consiliul General al Municipiului București a adoptat, pe 26 noiembrie, o hotărâre prin care dă undă verde Primăriei Sectorului 6 pentru amenajarea unui parc pe Strada Liniei.

Primăria Sectorului 6 a și demarat procedura de achiziție publică pentru amenajarea parcului, valoarea estimată a contractului fiind de 15,3 milioane de lei. Ofertele se pot depune până pe 27 decembrie, iar evaluarea acestora se va finaliza pe 22 aprilie, anul viitor. Dacă lucrurile merg bine, în primăvară ar putea demara lucrările, iar parcul ar putea fi gata în vara anului viitor.

Parcul va avea o lungime de 635 de metri și o suprafață totală de 4 hectare. Vor fi amenajate alei pietonale, piste pentru bicicliști și spații verzi.

Problema este că, pe Strada Liniei, ar fi urmat să treacă și un tronson – Gara de Vest – Vasile Milea, al trenului metropolitan. Peste infrastructura aparținând SRCF București se vor așterne pământ de flori, pentru spațiile verzi, nisip și dale, pentru aleile pietonale etc.

Desigur, se pune întrebarea dacă soluția structurală a trenului metropolitan nu se destructurează?

Nu că am fi știut vreodată clar câți călători, de unde și către ce destinație ar fi urmat să preia trenul. Pentru că proiectul nu are, până în prezent, nici studiu de fezabilitate, nici proiect tehnic sau studiu de trafic.

Printre întrebările la care aceste studii ar fi trebuit să ofere răspunsuri precise, cel puțin pentru tronsonul de pe Strada Liniei, se numără și următoarea: de ce ar recurge călătorii la metroul de suprafață, când au la dispoziție metroul de pe Bulevardul Iuliu Maniu și tramvaiul de pe Bulevardul Timișoara?

În afară de tronsonul de pe Strada Liniei, trenul metropolitan mai are o porțiune de infrastructură lipsă. Astfel, de la centrul comercial AFI Cotroceni, calea ferată continua, pe vremuri, spre intersecția de la Răzoare, pe care o traversa, continuându-și traseul pe Șoseaua Progresul. Însă, pe această porțiune, au fost deja construite clădiri, atât de birouri, cât și rezidențiale, iar infrastructura CFR a fost desființată pe mai multe porțiuni.

În aceste condiții, cât de probabilă, măcar, poate fi finanțarea proiectului metroului de suprafață din PNRR, dat fiind faptul că regulamentele europene cer proiecte ajunse la maturitate, astfel încât documentațiile să poată fi depuse până în 2023, iar investițiile să poată fi finalizate până în 2026?