VIDEO: Doctor Valentin-Veron Toma, Antropolog Medical la Institutul de Antropologie “Francisc I. Rainer” al Academiei Române: ”Vreau să le arăt recunoștința mea celor despre care știm foarte puțin, dar care fac foarte mult”

Articol de Vicentiu Andrei, 1 decembrie 2021, 12:33

Astăzi jucam toți în naționala de 1 decembrie!
Astăzi este despre români și România!
Si pentru ca avem atâtea de aflat am întrebat un specialist, Doctor Valentin-Veron Toma, Antropolog Medical la Institutul de Antropologie “Francisc I. Rainer” al Academiei Române, invitat în matinalul București Fm, alături de Andreea si Alex, într-un interviu acordat în exclusivitate, pe 98.3 și live pe Facebook-ul București Fm, via Zoom.

”Se observă un anumit sentiment că, parcă, am putea mai mult și, parcă, nu am vrea să facem mai mult. Cred că suntem într-o pandemie care durează deja de doi ani de zile și România a fost destul de sever lovită. Suntem zguduiți de a 4-lea val și pe fondul acesta a apărut o oboseală pandemică. Am vrea să ieșim, dar nu știm cum. Ni se pare că avem niște lipsuri și de asta nu ieșim. Eu cred că lucrurile nu sunt atât de rele. Tendința de a privi critic și cu o tentă de depresie e pasageră. Reușesc să văd în jurul meu și părți pozitive ale caracterului național. Deși noțiunea de caracter național nu e susținută științific”, explică domnul Doctor Valentin-Veron Toma, Antropolog Medical la Institutul de Antropologie “Francisc I. Rainer” al Academiei Române.

Dacă vrei să afli cum explică umorul românilor și de ce este umorul o component importantă, ce spune despre personalul medical aflat în linia întâi în aceste momente, cum comentează sentimentul de inferioritate și dacă mai există în cazul poporului român, cum plasează religia în contextual globalizării, ce își dorește domnul Doctor Valentin-Veron Toma, Antropolog Medical la Institutul de Antropologie “Francisc I. Rainer” al Academiei Române pentru România, vezi VIDEO

Despre cum sunt românii, invitatul special al București Fm, Doctor Valentin-Veron Toma, Antropolog Medical la Institutul de Antropologie explică: ”E foarte greu să spui cum sunt românii. E adevărat că oboseala, stresul și incertitudinea ne fac pe toți să fim mai centrați pe sine, pe familie, pe grupul foarte restrâns de oameni semnificativ. Dar nu cred că am devenit lupi unii față de alții. Mă uit în jur la oameni pe care îi cunosc și sunt admirabili în ceea ce fac și îmi păstrez optimismul. Românii își doresc să muncească și muncesc. Și statistic se vede că stăm mai bine în ceea ce privește populația activă. La noi, populația dorește să muncească și se implică activ. Au o conștiință a faptului că, prin efortul fiecăruia, reușim să ținem economia la un anumit nivel. Asta spune de bine despre noi.”
”Astăzi este 1 Decembrie și am o dispoziție afectivă bună, mă simt bine și sunt într-un moment în care vreau să le arăt recunoștința mea celor despre care știm foarte puțin, dar fac foarte mult”, punctează Doctor Valentin-Veron Toma.

”Spiritul de turmă este o creație sistematică a unor mecanisme structurale. Dacă tu creezi structural niște presiuni și induci oamenilor niște convingeri, sigur că indivizii nu vor mai avea inițiative și vor merge în direcția celorlalți și vor împărtăși ideile celorlalți. Contează raportul dintre individ și normele sociale. Probabil că generația tânără e mai puțin dispusă să asculte și să urmeze turma. Efectul acesta de generație e benefic. Dacă te uiți la bunicii lor, la părinții noștri, poți spune că sunt mai înclinați către o gândire colectivă mai degrabă decât individuală. Însă nu putem generaliza la nivelul întregului popor absolute nimic. Viața de zi cu zi ne infirmă. Întotdeauna găsești un om excepțional și nu îl poți pune într-un tipar. Se întâmplă lucruri extraordinare, trăim vremuri de un dinamism neîntâlnit de generațiile anterioare. Acum migrația pentru grupele de vârste active este un fenomen natural. Sunt populații întregi care se deplasează în interiorul țării în căutarea locului de muncă. Se schimbă felul de viață, alimentația, ideile. Se vede clar că înainte de pandemie au fost create condițiile legale pentru ca într-o țară din Uniunea Europeană să poată veni muncitori noncomunitari. Aici apare contactul cultural, șocul cultural. Acești oameni aduc elemente din cultura lor națională. Fenomenul globalizării implică deplasări de grupuri de populație, schimburi de idei, de informații. Suntem într-o eră a conectării la internet, avem telefonul mobil. Bunicile din sate sunt conectate cu nepoții din țări europene. Sunt atâtea schimbări la nivelul mentalității și practicilor noastre încât te întrebi ce mai rămâne definitoriu din ceea ce era al nostru acum 100 – 200 ani în urmă”, spune Doctor Valentin-Veron Toma.