Cum ne apărăm de forțele dezinformării?
Articol de Vicentiu Andrei, 27 octombrie 2021, 19:11
Săptămâna trecută, cele patru forțe principale ale dezinformării ne-au fost prezentate de către Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultătii de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online:
1. Adevărurile mincinoase, care pornesc de la niște fapte obiective, combinate cu informații neverificabile sau de-a dreptul false și interpretări manipulatoare.
2. Creatorii de mituri, cei care construiesc adevărurile mincinoase și care, în funcție de scopurile personale, pot fi manipulatori cu agendă sau militanți din convingere.
3. Purtătorii de stindard sau portavocile dezinformării – lideri de opinie, persoane influente, sau organizații care distribuie adevărurile mincinoase produse de creatorii de mituri.
4. Emoțiile împărtășite de grup, care îi determină pe oameni să accepte necritic afirmațiile care susțin emoția respectivă.
Ce arme avem împotriva acestor forțe?
Mecanismele de apărare ne sunt la îndemână, dacă ajungem să le conștientizăm.
În ce privește adevărurile mincinoase, o primă soluție este transparența.
Cu cât sunt comunicate mai multe informații despre o anumită situație, cu atât scade riscul să apară știri false despre aceasta.
În general, oamenii tolerează greu incertitudinea, mai ales dacă sunt situații care îi afectează în mod direct.
Ca oameni obișnuiți, trebuie să ne formăm câteva reflexe de igienă digitală: o rutină de evaluare a informației care vizează sursa, conținutul, limbajul și acțiunile care pot reduce riscul de expunere.
Să evităm, mai ales, două greșeli frecvente: aceea de a considera că o informație este corectă doar pentru că suntem expuși în mod repetat la ea și aceea de a distribui informații neverificate când ne aflăm sub imperiul emoțiilor puternice.
Creatorii de mituri țes povești elaborate, care, la o inspecție mai atentă, sunt lipsite de dovezi, dar pline de scăpări logice și interpretări greșite.
Spre deosebire de investigațiile autentice, teoriile conspirației nu lucrează cu ipoteze, ci cu certitudini, cu axiome pe care nu le demonstrează.
De aceea, este utilă evidențierea acestor găuri din teoriile creatorilor de mituri: pe ce premise se bazează teoria?
Care sunt dovezile?
Care sunt faptele care o contrazic?
În ce privește portavocile dezinformării, care răspândesc informații despre care s-a dovedit că sunt inexacte sau false, problema este mai complexă.
Guvernele și platformele sociale au responsabilitatea de a limita amplificarea acestor mesaje.
În schimb, noi, ca membri ai audienței, trebuie să fim mai zgârciți cu butonul follow și să evaluăm realist credibilitatea liderilor de opinie.
Popularitatea acestora pe o rețea socială, sau faptul că ne spun ce ne place să auzim, nu le conferă liderilor de opinie legitimitatea pe care o au specialiștii cu zeci de ani de studiu și practică într-un domeniu.
Nu în ultimul rând, este important să devenim stăpânii emoțiilor noastre, să nu dăm share unor informații din surse neverificate, doar pentru că ne simțim furioși, triști, speriați, sau amuzați de acea informație.
Alege sursa sigură de informații, BucureștiFM!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a
întâlnit cu fenomenul fake-news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceeea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 fm de la 09:15, 13:40 și 18:30!
Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
