Bine de citit: Navigatorii infinitului
Articol de razvanursuleanu, 1 iulie 2021, 09:27
“Dozăm viteza căderii noastre cu ajutorul unui câmp gravitaţional antagonist şi orologiile noastre timp-spaţiu ne informează cu o exactitate minuţioasă asupra duratelor, ca şi a distanţelor. Trebuie să atingem planeta Marte cu o viteză nulă.”
J. H. Rosny aîné a scris romanul ce include şi acest citat în anul 1925, iar pe site-ul oficial al NASA articolul “Deceleration of Interstellar Spacecraft Utilizing Antimatter” a apărut în 2020. Iată un exemplu de relaţie firească dintre scriitorul de literatură SF şi omul de ştiinţă. Primul vine cu ideile, pe care nu trebuie neapărat să le justifice ştiinţific, decât dacă vrea el neapărat, iar cel de-al doilea are misiunea de a se asocia cu alţi oameni de ştiinţă pentru a putea demonstra şi apoi transforma în practică ideile scriitorului. Dacă nu reuşesc, sau durează prea mult (…95 de ani în acest caz), atunci vina le aparţine în totalitate, pentru că scriitorul le-a dat mură în gură iar ei au stat să se câcâie aproape un secol până să vină cu demonstraţia unor idei atât de clare şi de concis expuse.
Dincolo de ideile de natură tehnică ale autorului, romanul poate fi considerat o variantă marţiană a originii speciilor pe filiera darwinistă. J. H. Rosny aîné creează o lume magnifică, în care specii minerale, animale, vegetale şi chiar energetice se luptă sau convieţuiesc, mânate parcă doar de dorinţa de a-l face fericit pe cititorul pământean. Iar stilul este briliant, nimic obositor ca limbaj sau desuet, aşa cum sincer m-aş fi aşteptat să întâlnesc într-o carte scrisă acum aproape o sută de ani.
