Totul despre Codul de bune practici privind dezinformarea pe rețelele sociale
Articol de Vicentiu Andrei, 9 iunie 2021, 17:48
Poate ai auzit că Uniunea Europeană a pregătit măsuri de actualizare a Codului de bune practici privind dezinformarea pe rețelele sociale.
Ne pot afecta modificările în vreun fel, ca utilizatori social media?
Aflăm imediat de la Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultătii de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online!
Codul de bune practici privind dezinformarea este un acord semnat voluntar platformele digitale. A fost introdus la nivelul Uniunii Europene în 2018, ca parte a Planului de acțiune pentru combaterea dezinformării online.
Printre semnatarii Codului se află Facebook, Google, Twitter, Mozilla, Microsoft și TikTok.
Prin acest cod semnatarii se auto-reglementează, ceea ce înseamnă că prevederile sale nu sunt deocamdată obligatorii, dar platformele și-au asumat responsabilitatea să țină cont de ele.
Comisia Europeană a monitorizat aplicarea Codului și a identificat probleme precum adoptarea măsuri limitate privind exploatarea financiară a dezinformării, publicitatea electorală, funcționarea algoritmilor care promovează conținutul de tip fake news.
De aceea, Comisia Europeană a conceput noi propuneri, pe care platformele au obligația să le transpună în Codul de bune practici.
Unele dintre ele vizează conținutul fals și comportamentul neautentic: demonetizarea mai eficientă a dezinformării, anihilarea practicilor frauduloase (conturile automatizate, conturile false, deep fakes, implicarea netransparentă a influencerilor), transparentizarea mai completă a publicității electorale și eliminarea reclamelor care dezinformează, furnizarea mai multor instrumente de recunoaștere a fake news pentru utilizatori.
Alte măsuri se referă la monitorizare și raportare: crearea unor indicatori cheie de progres și a unor rapoarte de activitate cu date mai complete.
În plus, este redefinită noțiunea de ”dezinformare online” pentru a încorpora nu doar conținutul fals creat deliberat pentru un câștig economic sau pentru a induce în eroare, ci și informațiile înșelătoare care aduc daune sociale majore. Conținutul înșelător va fi tratat prin măsuri proporționale și cu respectarea garanțiilor privind libertatea de exprimare. Prin urmare, nu se dorește în niciun fel limitarea exprimării libere.
Ce înseamnă toate acestea pentru noi, utilizatorii obișnuiți?
De principiu, vom fi mai bine protejați de actorii care orchestrează campanii de dezinformare și manipulare și vom avea la dispoziție mai multe instrumente care să ne ajute să identificăm informația puțin credibilă.
Dacă suntem utilizatori de bună credință, nu vom fi afectați negativ.
Cu toate acestea, măsurile îi pot viza mai eficient pe cei care vehiculează în mod repetat și cu bună știință afirmații care au fost dovedite în mod profesionist și obiectiv ca fiind false, inducând astfel opinia publică în eroare și pe cei care fac parte din rețelele de răspândire deliberată a dezinformării.
Alege sursa sigură de informații, BucureștiFM!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile,
pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake-news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 fm de la 09:15, 13:40 și 18:30!
Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
