Libertatea presei – semn de sănătate socială!

Articol de dianamatei, 5 mai 2021, 16:00

O presa libera intr-o societate libera.
Asta s-a dorit inainte de ’89, asta dorim si acum.
Pandemia a dat peste cap, si aici, valori.
Au ajuns la putere manipularea si fake-news-ul.
Au bulversat mase intregi de oameni iar efectele se vad si sunt pe termen lung.
Pentri ca ideile, odata ajunse in mentalul colectiv, dispar greu sau deloc.
Iar asta presupune informare si educare.

Presa romaneasca pare ca s-a comportat binisor…ne da vestea cea buna Antonio Momoc, decanul Facultatii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.
„Relativ bine in conditiile date, a modului in care a functionat presa, cu balbe din partea autoritatilor, cu lipsa de purtatori de cuvant de la autoritati. In general presa a fost destul de in regula, cu toate aceste carinte. Lucrurile nu s-au schimbat la noi foarte mult daca vom compara cu 2019. Suntem pe locul 48 la capitolul libertatii presei. In perioada starii de urgenta s-a instituit cenzura, interzisa de Constitutie. Au fost site-uri inchise. Argumentul a fost raspandirea de stiri false. Trebuie vazut insa cine face stirea si cine o distibuie. Efectul inchiderii a fost unul pervers. Dupa terminarea starii de urgenta au fost redeschise si li s-a facut reclama. Altfel, site-uri dubioase”.

Presa traditionala a pierdut teren. A luat avant on-line-ul si acolo s-a mutat majoritatea informatiei.
Mai mult, am mai si pierdut din jurnalistii de teren si dintre cei din redactii.
Pandemia a redus bugete si…oameni.
„Munca de teren a fost serios viciata. Pandemia a creat foarte multe dificultati in redactii. In unele cazuri au fost restructurari, oamenii si-au pierdut locul de munca. Pe de alta parte, a explodat lucrul online aici principalii castigatori au fost companiile digitale. Noi nu trebuie sa lasam o mana de oameni sa decida ce se poate spune, cand, unde, cine poate avea cont sau cine nu. Daca noi cadem de acord ca si online-ul trebuie sa respecte reguli, totul trebuie facut responsbil. Noi, prin intermediul societatii civile, trebuie sa vedem cata libertate acordam companiilor. Exact ca in audio-vizual. Lucrul acesta se va intampla foarte curand. Ce se intampla in online ne influenteaza politic, presa joaca si in online…”.

In tot acest context presa si vasalul ei, jurnalistul, trebuie sa se schimbe.
O meserie care trebuie sa functioneze altfel si sa lase in urma anumite conduite care nu se mai potrivesc vremurilor.
Insa rolul lor trebuie sa ramana acelasi, cu atat mai mult cu cat vrem o societate democratica.
„Rolul jurnalistului devine strategic, pentru ca el va fi cel care va verifica in interes public informatia; are tot interesul sa publice informatii corecte. Cata vreme platformele digitale, cei care viralizeaza stiri nu au nicio responsabilitate, asta e rolul jurnalistului. Jurnalistul, care este responsabil, are un rol cu atat mai important cu cat toata lumea poate sa publice orice. Este foarte importnt in democratia actuala. Presa a functionat dupa presa liberala care urmareste ratingul, daca ai difuzat primul. Era aceasta goana. In contextul platformelor digitale, povestea asta incepe sa conteze din ce in ce mai putin. De aceea presa devine din ce in ce mai importanta pentru apararea democratiei, a interesului oamenilor…trebuie sa verifici, sa explici oamenilor evenimentele, sa faci investigatie. Pentru asta e nevoie de timp si nu mai poti fi primul. Si nici nu mai conteaza foarte tare. Deci trebuie schimbat modul de operare al presei. E modelul nordic: presa ca un bun public”.

Prin cenzura am trecut si nu si-o mai doreste nimeni.
Insa derapajele de la jurnalismul adevarat trebuie sanctionate.
„Presa publica are carentele ei iar presa privata raspandeste stiri false. Nu cenzura este solutia. Exista CNA-ul. Teoretic, atunci cand apar derapaje, trebuie sa intervina si sa le amendeze. Insa acum nu o face. Si acolo este o politizare. Pe internet nu exista restrictii, pentru ca filozofia lor este ca nu sunt responsbile de continut. Insa vor fi reglementari, adica si platforma digitala va fi responsabila de continut. Insa asta va fi specific in Europa. In SUA nu este posibil asa ceva. In Romania internetul este spatiul public, ca si facebook. De asta trebuie responsabilizati si pe cei care gazduiesc aceste postari”.

Doua probleme, pare fara rezolvare, ale societatii noastre sunt radioul si televiziunea publice.
Intotdeauna cu sefi pusi politic, si-au pierdut din sarm si eleganta.
Din pacate insa, spun gurile rele, si-au pierdut coloana vertebrala.
„Partidele de opozitie vor vorbi despre depolitizare. E utopic sa ne imaginam ca vor fi depolitizate. Nu cred ca se va intampla asa ceva. Ca si la CNA. Cea mai mare problema este independenta editoriala. Mai ales cand e digitalul foarte dezvoltat. Cand intri in jocul politic…”

Libertatea presei insemna un drept al omului.
Avem dreptul sa fim informati corect, pentru ca asa vom putea lua decizii corecte.
Iar Romania sustine asta.
„Romania urmareste un nou mandat in Consiliul Drpeturilor Omului de la ONU si face o campanie de promovare. Este un concurs la care au participat foarte multi studenti de la Relatii Publice, Design…care au propus o noua identitate vizuala. Astazi se afiseaza si castigatorul; au fost peste 20 de propuneri de proiecte”.

Pe 3 mai am sarbatorit Ziua Mondiala a Libertatii Presei.
Despre o presa libera intr-o societate sanatoasa am vorbit astazi, In Comunitate, cu Antonio Momoc, decanul Facultatii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.