Profesor Inginer Nicolae Noica: Se poate face consolidare fără evacuarea proprietarilor!

Articol de Mircea Apostolescu, 29 martie 2021, 10:40

Profesorul inginer Nicolae Nouca, fost ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului (MLPAT) a declarat, pentru București FM, că se pot consolida clădirile expertizate și înscrise în clasa întâi de risc seismic în 8-9 luni până la un an și fără evacuarea proprietarilor.

În context, trebuie menționat faptul că insuficiența locuințelor de necesitate în care să fie găzduiți proprietarii pe durata lucrărilor și refuzul multor persoane de a-și părăsi, pentru ani de zile, locuințele au constituit, de-a lungul anilor, unele dintre cele mai serioase piedici care au dus la evoluția consolidării în pas de melc.

Cunoscut și drept părintele bulinei roșii, deoarece a fost autorul și promotorul legislației privind reducerea riscului seismic, în perioade 1996-2000, pe când deținea portofoliul de la MLPAT, profesorul Noica a explicat că există soluții tehnice de consolidare care nu implică evacuarea proprietarilor și se pot pune în operă într-un interval foarte scurt, de 8-9 luni până la un an.

Astfel, se pot executa diafragme exterioare din beton armat, cu o grosime de 10-12 centimetri, fără a deranja locuitorii din imobil.

În interior, se poate recurge la soluția diafragmelor metalice, care se montează rapid și ușor, iar, ulterior, pot primi și o funcțiune în cadrul amenajării interioare a apartamentului respectiv, spre exemplu aceea de bibliotecă, conform profesorului inginer Nicolae Noica.

Problema reducerii riscului seismic este una de siguranță națională, iar consolidarea în ritm accelerat poate fi posibilă dacă Primăria Capitalei are o societate specializată, cu oameni care știu și pot face consolidare.

În context, profesorul Noica a apreciat drept un fapt pozitiv înființarea de către Primăria Capitalei, în mandatul trecut, a unei companii specializate în lucrări pentru reducerea riscului seismic – Compania Municipală de Consolidări. Această măsură s-a dovedit eficiența prin consolidarea a 12 clădiri, în trei ani, în comparație cu 20 de clădiri, câte au fost consolidate în perioada 1999-2017, apreciază fostul ministru al Lucrărilor Publice.

Fostul șef de la MLPAT mai avertizează că urgența nu o constituie realizarea de noi expertize tehnice de rezistență la seism, ci demararea lucrărilor de consolidare la clădirile de peste P+4, construite în perioada 1890-1940, când nu existau norme de rezistență antiseismică la proiectarea și construcția clădirilor.

Dimensiunea de siguranță națională a consolidării este dată de faptul că un seism puternic poate produce, în doar câteva secunde, pierderea a mii de vieți omenești, importante pagube materiale – așa cum s-a întâmplat pe 4 martie 1977, și o prăbușire economică.

Bucureștiul generează circa 25% din PIB-ul României. Capitala deține și un important fond construit în perioada 1890-1940, clădiri de peste P+4 etaje care au fost proiectate și edificate în lipsa unor norme de siguranță seismică.

În cazul producerii unui seism mai puternic, multe clădiri cu bulină roșie s-ar putea prăbuși, mii de persoane și-ar putea pierde viețile, iar economia Bucureștiului și a țării ar putea înregistra pierderi catastrofale.