Teatrul Muzical Ambasadorii reia spectacolele în sală
Articol de bucurestifm, 16 februarie 2021, 17:55 / actualizat: 16 februarie 2021, 19:25
COMUNICAT DE PRESĂ
Ca urmare a măsurilor de ușoară relaxare, adoptate recent la nivelul Capitalei, care permit reluarea activității în sălile de spectacole, pentru început cu doar 30% din capacitate, Teatrul Muzical Ambasadorii (TMA) își redeschide porțile, oferindu-le spectatorilor săi o montare despre iubire. Alegerea acestui titlu nu este întâmplătoare, ci reprezintă o declarație de dragoste adusă de TMA publicului său.
În ultimul weekend al lunii februarie, în zilele de sâmbătă, 27 februarie, de la ora 18:00 și duminică, 28 februarie, de la ora 11:00, la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor vor avea loc două reprezentații ale baletului „Frumoasa și Bestia”, adaptare după Gabrielle-Suzanne Barbot de Villeneuve, în regia și coregrafia lui Valentin Stoica și scenografia semnată de Viorica Petrovici.
Coloana sonoră cuprinde fragmente din creațiile compozitorilor Hector Berlioz, Paul Dukas și Cesar Franck. Pe scenă dansează balerinii: Alis Gheorghe (Frumoasa), Daniel Goliță (Bestia), Doru Farmazon (Gaston), Ana Mihai (Cățelul, Bețivul), Alexandru Mălăeru (Ceasul), Octavian Iuga (Sfeșnicul), Claudia Iagăr (Ceainicul, Cârciumăreasa), Monica Andreea Cosma (Pămătuful), Constantin Chița (Dulapul), Carmen Mărgărit (Cuierul), Silvia Ionașcu (Ceșcuța), Remus Tegzeș (Țăranul), acompaniați de Grupul Vocal Ludovic Spiess, compus din soliștii: Octavian Ene, Natalia Dragomir, Bogdan Șerban, Silviu Alexandru Mihăilă, Camelia Cuzub, Sergiu Neamțu, Ioana Iordănescu, Jennifer Dumitrașcu.
„Frumoasa și Bestia” este una dintre poveștile nemuritoare ale iubirii, care de-a lungul timpului a fost sursa de inspirație a unui număr impresionant de creații artistice, adaptări notabile pentru scenă, film, proză și televiziune.
Foarte popular în tradiția orală a multor țări, cu variante în Franța, Anglia, Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Germania, în Scandinavia, în zona mediteraneeană și chiar în estul Asiei sau America, textul a fost cules și publicat pentru prima oară în 1740 de autoarea franceză Gabrielle-Suzanne Barbot de Villeneuve, ca o scriere de salon, pentru un public adult.
16 ani mai târziu este prescurtat rescris și adapatat de Jeanne-Marie Leprince de Beaumont, ca o poveste cu valoare didactică pentru copii. Creația acesteia a fost preluată în 1886 de Andrew Lang, în celebra sa Fairy Book series, dedicată basmelor.
De atunci titlul a devenit apoi din ce în ce mai atractiv pentru diferite zone artistice, transformându-se în scurte povestiri, scenarii, adaptări literare (inclusiv de tip science fiction) sau chiar în structura dramatică a unor romane ilustrate.
În 1946 povestea s-a materializat în primul film artistic de lung metraj, realizat de Jean Cocteau, cu actorii francezi Jean Marais și Josette Day, staruri ale epocii. A urmat o lungă serie de filme artistice și de televiziune (cu câte o reinterpretare memorabilă în aproape fiecare decadă a secolului XX – respectiv anii ’50, ’60, ’70, ’80 și ’90).
Desigur toate ecranizările au culminat cu celebrul film de animație al lui Walt Disney, grație căruia renumele acestui basm s-a extins la nivel mondial. Chiar și mai recent, înspre anii 2000, reputația acestuia a fost sporită de spectacole de teatru, chiar de operă (cum este cea creată de Philip Glass, în 1994) sau de balet (precum cel conceput de David Nixon în 2011 pentru Northern Ballet, din Leeds, Anglia, care integrează și compoziții de Bizet și Poulenc).
Faima acestei povești nemuritoare nu l-a intimidat pe maestrul de balet care a creionat conceptul spectacolului, ci dimpotrivă l-a determinat să-i caute noi conotații. Pornind de la rădăcinile franceze ale textului, Valentin Stoica a adăugat elemente de folclor românesc, prilejuind acestei montării o formă inedită, într-o perfectă simbioză cu talentul și creativitatea tinerilor dansatori ai Teatrului Muzical Ambasadorii.
„Elementul de noutate în abordarea poveștii este asocierea acesteia cu basmul românesc, unde se întâlnesc situații similare, iar planul real și cel suprareal se contopesc, dând naștere unei bogate fantezii.”- declară regizorul spectacolului.
În spectacol este pusă în valoare tema iubirii profunde, prin muzica de sorginte romantică, printr-o coregrafie neoclasică, prin costume colorate, definitorii pentru fiecare personaj, prin decoruri multifuncționale. Astfel prinde contur povestea unei tinere sclipitoare, plină de personalitate, care prin bogăția ei sufletească reușește să vadă dincolo de aparențe și, astfel, să dezlege o veche vrajă, menită sa-i fie lecție unui tânăr prinț superficial și plin de sine.
De aici se deprinde un mesaj emoționant și valoros, mai ales în zilele noastre, în care imaginea tinde să devină mai importantă decât conținutul: adevărata iubire ia naștere prin sacrificiu de sine, dincolo de înfățișare și de valori materiale.
„Este un spectacol cu și despre iubire, în care umorul și jocul vă vor umple inimile de veselie. Vă așteptăm cu drag să râdem și să trăim împreună dimensiunile iubirii, care vindecă și unește sufletele!” – mai adaugă Valentin Stoica.
