Știința și COVID-19: pseudo-documentare care vehiculează informații false sau inexacte

Articol de Vicentiu Andrei, 14 februarie 2021, 22:34

De la debutul pandemiei de COVID-19, au circulat mai multe clipuri video cu aspectul unui documentar, folosite ca argument pentru teoriile conspirației.
Organizațiile independente care identifică fake-news au analizat conținutul acestor documentare și au concluzionat că acestea combină informații false și jumătăți de adevăr.

Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake-news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceeea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica “Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 fm de la 09:15, 13:40 și 18:30!
Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.

Flavia Durach, lector universitar doctor, SNSPA, ne spune cum ne putem da seama dacă avem de-a face cu un pseudo-documentar:

1. Cine le produce?

Documentarele puțin credibile nu sunt realizate de către case de producție cunoscute, și nici nu sunt comandate pentru canale media consacrate în domeniu, ci sunt realizate de independenți sau amatori.
Ele nu garantează acuratețea științifică, în timp ce documentarele realizate profesionist trec prin mai multe verificări, respectă standardelor industriei, iar eventualele greșeli au mai multe șanse să fie semnalate.

2. Cine le distribuie?

Pseudo-documentarele sunt distribuite ”pe sub mână” în ecosistemul media alternativ (bloguri anonime, pagini și grupuri de Facebook) și sunt șterse sistematic de moderatorii platformelor digitale, pentru că prezintă dezinformări demonstrate.

3. Cum este construită argumentația?

Dacă prezintă subiecte controversate, cu argumente doar dintr-o singură tabără, și mizează pe impactul emoțional prin muzică, imagini și montaj, cel mai probabil încearcă să ne influențeze.
De multe ori, susțin că sunt singurele care expun adevărul.

4. Conțin informații false sau nu?

Dacă dorim să aflăm acest lucru, putem să efectuăm căutări pe Google pornind de la cuvinte cheie (cum ar fi titlul documentarului, alături de sintagme precum fake), pentru a vedea dacă a fost studiat de fact-checkeri și care sunt rezultatele analizei.
Sau putem să ne ne informăm suplimentar, din surse credibile, despre afirmațiile principale din documentar.

Pe scurt: Documentarele pe teme științifice conțin informații factuale, exprimate obiectiv.
Ele menționează, de regulă, dacă sunt aspecte asupra cărora oamenii de știință nu cad de acord, sau nu au multe date.
Pseudo-documentarele au numai certitudini, fac propaganda pentru o anumită idee, pe care o susțin cu orice preț prin informații inexacte sau chiar false și prin speculații.
Ele încearcă să declanșeze emoții puternice.
Este bine să verificăm din alte surse afirmațiile făcute în documentarele despre care bănuim că nu sunt credibile.

Flavia Durach este lector universitar doctor în cadrul Facultătii de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online.