VIDEO: Pandemia a născut și infodemia!
Articol de dianamatei, 5 ianuarie 2021, 17:51
O avalanșă de informații care ne bulversează și ne face, uneori, să ne pierdem încrederea în informațiile corecte. Campania de vaccinare a început și, odată cu ea, și discuțiile contradictorii.
Cel mai des oamenii reclamă o informare dezastruoasă din partea autorităților. Specialistul în comunicare explică.
„Nehotărâre cu privire la vaccinare. O campanie corectă din punct de vedere al informării, nu al manipulării. Oamenii trebuie să ia decizii în baza informațiilor pe care le primesc. Nu doar de pe social media. Ci și de la medici…Nu e doar responsabilitatea campaniei”, spune Flavia Durach, lector universitar doctor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice.
Dacă nu avem încredere în informațiile la nivel macro, ar trebui să plecăm urechea la cei de lângă noi. Bineînțeles, cei care știu despre ceea ce vorbesc.
„Primul lucru este modul în care reușim să ocupăm spațiul informațional cu informații care să-i ajute pe oameni să se orienteze. Pentru că altfel câștigă teren informațiile spectaculoase. Poate nu avem încredere în medicii de la televizor. Dar aici intervine rolul multiplicatorilor de opiniei din comunitățile mici. Aceștia pot acționa online sau offline: medicul de familie, colegii care se vaccinează…”
Mai mult însă, teoriile conspiraționiste au luat avânt. Sunt periculoase dar normale și explicabile, iar unora dintre noi le aduce o senzație de confort.
„Trebuie să admitem că mersul istoriei este subteran. Adică anumite lucruri se petrec departe de ochii publicului. De aici reticența. Și aici media are rol: cultivă sentimentul lumii rele. Asta a fost cultivat și în cazul pandemiei. Nu ține neapărat de nivelul de educație, teoria conspirației, ci și de profilul psihologic al omului. Plecând de la niște date, putem construi argumentații care să ne ofere un confort psihologic.”
Dezbaterile în mediul online sunt bune dacă sunt constructive. Și mai ales dacă se fac civilizat. Aici, însă, civilizația pierde teren.
„Respect. Pe care îl uităm în mediul online. Și unii și ceilalți tind să fie foarte agresivi. Administratorii paginilor nu trebuie să șteargă decât mesajele care incită la ură. Să aflăm care sunt argumenetele acestor persoane și pe ce și le bazează. De exemplu, o persoană religioasă nu trebuie atacată pe acest subect pentru că o pierzi. Însă poate are niște argumente. Multe dintre falsuri se distibuie imediat. Ceea ce este o practică periculoasă.”
Indiferent de discuții și opinii, nu putem să contrazicem opiniile oamenilor de știință, care cu asta se ocupă. Este unul dintre punctele în minus ale mijloacelor de informare online.
„Social media a creat o asimetrie între informațiile media normale și cele ale media alternative. O asimetrie între sursele autorizate și sursele distorsionate. Și cea mai mare problemă este neîncrederea în știință. Noi nu avem capacitatea să evaluăm rezultatele dintr-un domeniu în care nu avem cunoștințe. Avem date statistice. Avem surse de incredere. Să vedem consensul științific, cum se procedează în alte state și de ce.”
Să cernem un pic informațiile, ne îndeamnă specialistul în comunicare și să învățăm să distingem adevărul de minciună.
„Sunt mai multe tipuri de agenți care pun în circulație știri false. Cunoscuții care vor o dezbatere, site-urile virale (care trebuie să câștige bani), dezinformarea strategică, partizanii ideologici”, conchide Flavia Durach.
Despre informare și dezinformare în campania de vaccinare am stat astăzi de vorbă, În Comunitate, cu Flavia Durach, lector universitar doctor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice.
