Medicina școlară pusa in pericol de prefectul capitalei!

Articol de arionmihaela, 19 octombrie 2020, 14:02

Societatea Medicilor din Colectivitățile de Copii și Tineri, organizație profesională a personalului medical, medici și asistenți medicali din cabinetele medicale/stomatologice școlare și universitare, protesteaza intr-o scrisoare deschisa adresata autoritatilor, față de modul în care medicina școlară este considerată în toată această perioadă dificilă drept soluție de rezervă pentru problemele sistemului medical.

Scrisoare deschisă

Domnului Prim-ministru, Ludovic Orban

Domnului Ministru al Sănătății, Dr. Nelu Tătaru

Domnului Președinte al CMR, Dr. Gheorghe Borcean

Societatea Medicilor din Colectivitățile de Copii și Tineri, organizație profesională a personalului medical, medici și asistenți medicali din cabinetele medicale/stomatologice școlare și universitare, își exprimă public protestul față de modul în care medicina școlară este considerată în toată această perioadă dificilă drept soluție de rezervă pentru problemele sistemului medical.

Încă de la începutul stării de urgență s-a dispus delegarea către Direcțiile de Sănătate Publică Județene a medicilor/medicilor stomatologi și asistentelor medicale din școli/instituţii de învăţământ superior pentru efectuarea anchetelor epidemiologice, desi pregătirea noastră profesională nu este de epidemiologi.

Pe parcursul celor două luni de stare de urgență, sarcinile pe care le-am îndeplinit însă, au fost diverse și variate de la un județ la altul în funcție de locul unde a fost necesară suplimentarea personalului medical și de deficitul medicilor epidemiologi: triaje în UPU, asistență medicală în centrele de carantină, recoltare probe de la suspecți, triaj epidemiologic în puncte de frontieră terestră şi din aeroporturi,  anchete epidemiologice, monitorizarea stării de sănătate a persoanelor izolate la domiciliu sau carantinate, informarea/consilierea populației și instituțiilor la telefoanele de permanență ale DSP și ISU, etc. Toate acestea au fost făcute cu profesionalism și sacrificiu, cu toată responsabilitatea, chiar și în lipsa instructajului specific, a echipamentului de protecție corespunzător riscului epidemiologic și în absența testării personalului.

Odată cu începerea școlii, întreaga societate a pus în discuție importanța prezenței personalului medical în unitățile de învățământ și necesitatea reducerii deficitului de personal pentru asigurarea unei asistențe medicale corespunzătoare preșcolarilor, elevilor și studenților.

Astfel, personalul medical a asigurat efectuarea triajului epidemiologic zilnic în grădinițe și ori de câte ori a fost nevoie, în școli. A urmărit respectarea regulilor de igienă în unitățile de învățământ, a monitorizat respectarea măsurilor de protecție individuală, a supravegheat starea de sănătate a preșcolarilor și elevilor. În același timp, a fost legătura permanentă între conducerile unităților de învățământ și Direcțiile de Sănătate Publică, pentru gestionarea corectă a fiecărei situații de suspiciune sau confirmare de caz COVID-19.

Și, în plus, în foarte multe localități medicii și asistenții medicali din școli au fost obligați să participe ca personal tehnic auxiliar la alegerile locale din 27 septembrie.

În acest context, în care personalul medical din unitățile de învățământ a fost supus la risc în toată această perioadă, a fost în linia întâi de prevenire și combatere a efectelor infecției COVID-19, ținem să menționăm că nu ne mai sperie riscul de boală.

Totuși, anunțul prefectului Capitalei, referitor la detasarea asistenților și medicilor din cabinetele medicale școlare în spitale COVID, pe perioada de 14 zile în care școlile din București ar funcționa on-line ni se pare îngrijorător.

Medicii din cabinetele medicale școlare sunt specialiști de medicină de familie, nu sunt medici infecționiști. Asistența medicală într-un spital COVID le depășește competențele profesionale și pot intra sub incidența malpraxisului.

În același timp, perioada scurtă de timp în care școlile sunt închise face ca acomodarea personalului medical cu noile sarcini de serviciu să fie dificilă, iar reîntoarcerea în școli să reprezinte un factor de risc pentru colectivitatea în care își desfășoară activitatea.

Înțelegem lipsa de personal în această perioadă, dar considerăm că medicina școlară nu poate suplini tot deficitul de personal din sistemul medical românesc. Nu putem fi și epidemiologi, și infecționiști, și să asigurăm și menținerea stării de sănătate a colectivităților de copii.

Societatea ar trebui să hotărască odată că rolul medicului și asistentului medical școlar este de supraveghere a stării de sănătate în colectivitățile de copii, rol cu atât mai important în aceste condiții epidemiologice speciale.

Cu considerație,

Dr. Daniela Rajka,

Președinte Societatea Medicilor din Colectivitățile de Copii și Tineri