Dezvoltarea unei lumi durabile este un act cultural
Articol de bucurestifm, 24 septembrie 2020, 11:57
O importantă resursă documentară și educațională se lansează astăzi online cu scopul de a oferi argumente și materiale multimedia care demonstrează că doar cu implicarea întregii populații se poate obține o lume durabilă. Pentru a convinge tinerii, copiii și adulții să ia parte la acest efort, este nevoie de un constant efort de comunicare.
Website-ul https://traditiicreative.ro/precursori/ aduce la un loc viziunea a trei români de valoare universală, Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu-Roegen, ale căror opere au contribuit major la crearea noțiunii de dezvoltare durabilă cu care operează în prezent toate statele lumii.
Publicul găsește aici legăturile conceptuale directe între cultura tradițională românească și ideea de sustenabilitate. Astfel, devine evident faptul că o atitudine firească, aceea de respectare a ciclurilor naturii, poate constitui fundamentul pentru principiile economiei circulare.
În plus, această colecție interactivă de informații poate sprijini profesorii care caută resurse educaționale deschise, pluridisciplinare, pentru a le aplica în procesul de învățare online.
Subliniind precedența gândirii românești în rafinarea ideii de dezvoltare durabilă, lansarea website-ului se înscrie în seria de evenimente din Săptămâna europeană a dezvoltării durabile / European Sustainable Development Week https://esdw.eu/.
Marele matematician, statistician și economist român Nicolae Georgescu-Roegen afirma, la jumătatea secolului trecut, „creșterea înseamnă a produce mai mult. Dezvoltarea, a produce altfel.”
În contextul degradării accelerate a calității mediului și a nevoii de intervenție umană pentru stoparea acesteia, a fost elaborată Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, o strategie pentru întreaga populație a globului.
Asumată în 2015 de UE și ONU, bazată pe cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (Sustainable Development Goals), Agenda 2030 face apel la noțiuni fundamentate științific de Antipa și Georgescu-Roegen.
Biolog și ecolog, precum și economist și antropolog autodidact, Antipa teoretiza, încă înainte de anii 1930, biosociologia și bioeconomia biosferei, propunând o știință nouă: geonomia, definită ca știința organizării teritoriilor, știința care studiază structura și echilibrul ocupării spațiilor naturale de către om, sub triplul aspect al geografiei, al ecologiei și al socio-economiei.
Încă din 1971, Georgescu-Roegen a avertizat cu privire la spirala periculoasă a consumerismului, și a acreditat, pe baza cercetărilor sale interbelice asupra economiei țărănești din România, teoria bioeconomică, o modalitate rațională de a folosi ceea ce tot el numea „zestrea Pământului” – o zestre generoasă, dar finită și supusă legilor entropice ale degradării.
Nu mai puțin important, opera lui Brâncuși, prin reverența pe care o face înțelepciunii tradiției țărănești, contribuie la încărcarea cu emoție a mesajelor aspre și tehnice care îndeamnă Omul să își găsească locul pe Planetă fără să izgonească alte forme de viață.
Toți cei trei precursori au fost influențați, în opera lor, de relația om-natură-societate, iar gândirea lor creativă a contribuit la felul în care astăzi ne raportăm la consum, la producție, și, în general, la planificarea vieții, pentru că omenirea nu își mai poate permite să trăiască într-un „perpetuu azi”.
Înțelegerea rigorilor acestui moment în timp și metabolizarea lor de întreaga societate reprezintă un act profund cultural, care merită atenția instituțiilor, școlilor, organizațiilor, copiilor și adulților deopotrivă.
Lansarea de astăzi se înscrie în viziunea inițiatorului proiectului, DC Communication, de a utiliza comunicarea ca instrument în proiecte de dezvoltare ce vizează construcția unei societăți responsabile.
Această resursă online este dezvoltată în contextul proiectului cultural pluridisciplinar „Este dezvoltarea unei lumi durabile un act cultural? Antipa, Brâncuși, Georgescu-Roegen”, realizat de DC Communication, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și cu Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, co-finanțat de AFCN. În cadrul proiectului este realizată și expoziția „De ce ne rabdă Pământul?”, disponibilă până pe 30 septembrie 2020 la Muzeul Antipa.
