Copiii din România au nevoie de toată atenția!

Articol de bucurestifm, 28 august 2020, 09:30

În contextul alegerilor locale și parlamentare, al redeschiderii școlilor, precum și al dezvoltării noilor strategii naționale pentru perioada 2021 – 2027, Consiliul Național al Elevilor (CNE), Boardul Copiilor din România și UNICEF propun autorităților din România un set de zece soluții pentru îmbunătățirea condiției copiilor.

Pandemia de COVID-19 i-a pus într-o situație și mai vulnerabilă pe copiii care erau deja dezavantajați și pe familiile acestora. 35,8% din cei 3,7 milioane de copii ai României sunt în risc de sărăcie și excluziune socială.

400.000 de copii în vârstă școlară nu merg la școală, iar peste 50.000 de copii sunt separați de familiile lor, în mare parte din cauza sărăciei, violenței sau abandonului.

1. Investiții pentru copii și pentru viitorul României
2. Principiile „Copiii pe primul loc” și „Niciun copil lăsat în urmă” incluse în toate planurile, strategiile și programele naționale
3. Permanentizarea unui grup de coordonare la nivel ministerial pentru copii
4. Extinderea Pachetului Minim de Servicii pentru toți copiii din România
5. Dezvoltarea de Centre pentru Servicii Comunitare Integrate
6. Dezvoltarea de materiale și capacități de învățare online și asigurarea accesului tuturor copiilor la o educație incluzivă de calitate
7. Îmbunătățirea serviciilor medicale de prevenție, inclusiv prin programe de vaccinare
8. Consolidarea disponibilității datelor și informațiilor dezagregate de calitate privind situația copiilor
9. Stabilirea unor mecanisme concrete de participare a copiilor la dezvoltarea politicilor și luarea deciziilor
10. Toate orașele și municipiile să devină prietene ale copiilor.

O primă soluție este aceea de a investi in copii, pentru viitorul României. Autoritățile sunt îndemnate să folosească criza COVID-19 ca o oportunitate pentru a rezolva problemele structurale cu care se confruntă copiii, care s-au agravat în timpul crizei. Un exemplu ar fi alocarea a 10% din fondurile structurale europene pentru proiecte dedicate copiilor și utilizarea fondurilor structurale europene pentru servicii sociale integrate dintr-o singură sursă de finanțare și nu într-o manieră competitivă.

În al doilea rând, UNICEF recomandă includerea principiilor „copiii pe primul loc” și „niciun copil lăsat în urmă” în toate strategiile, planurile naționale și programele care urmează să fie dezvoltate și puse în aplicare.

O a treia măsură este permanentizarea unui grup de coordonare la nivel ministerial pentru copii, sub conducerea premierului sau a vicepremierului, pentru o mai bună integrare a strategiilor și programelor sectoriale, precum și a politicilor la nivel național și european.

„Criza provocată de pandemia de COVID-19 i-a făcut și mai vulnerabili pe cei care se confruntau deja cu cele mai mari probleme. Analizele efectuate de UNICEF și partenerii săi, inclusiv evaluarea rapidă a situației copiilor și familiilor, cu accent pe grupurile vulnerabile, în contextul pandemiei de COVID-19, ne arată că suntem într-un punct critic în ceea ce privește viitorul copiilor României, pe care îl putem depăși, folosindu-ne de această oportunitate pentru a rezolva, odată pentru totdeauna, problemele cronice cu care ne-am luptat zeci de ani”, a declarat Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România.

Extinderea la nivel național a Pachetului Minim de Servicii, testat cu succes de UNICEF în 45 de comunități din județul Bacău,  reprezintă o altă propunere. Fiecare comunitate ar beneficia astfel de un asistent medical comunitar, un asistent social și un consilier școlar.

Soluțiile propuse de UNICEF includ și dezvoltarea de centre pentru servicii comunitare integrate, cu acces atât fizic, cât și digital la informații și servicii incluzive, inclusiv servicii specializate pentru copiii cu dizabilități, dar și dezvoltarea materialelor și capacității de învățare online, inclusiv prin îndrumarea/ formarea profesorilor și a părinților, pentru a asigura accesul copiilor celor mai vulnerabili la o educație incluzivă de calitate.

„Putem alege să vedem această pandemie ca pe ocazia de a reconstrui întreaga societate într-un mod sustenabil, care să nu lase pe nimeni în urmă. În tot acest proces, copiii și tinerii trebuie să joace un rol esențial, pentru că perspectiva noastră e cu adevărat inovatoare. Este de datoria autorităților să implementeze mecanisme de consultare reală a copiilor și tinerilor. E momentul să regândim sistemul educațional, oferind elevilor posibilitatea de a-și particulariza parcursul educațional, în funcție de nevoile și interesele lor.  Noi, copiii și tinerii de azi, adulții de mâine, avem dreptul să facem parte din schimbarea fundamentală a societății în care trăim”, a afirmat Rareș Voicu, președinte al Consiliului Național al Elevilor.

Îmbunătățirea serviciilor medicale de prevenție, consolidarea disponibilității datelor și informațiilor dezagregate de calitate privind situația copiilor din România și stabilirea unor mecanisme concrete de participare a copiilor la dezvoltarea politicilor și luarea deciziilor în conformitate cu Declarația de la București a Copiilor din UE adoptată anul trecut sunt alte soluții propuse de UNICEF, CNE și Boardul Copiilor.

„Pandemia a provocat un dezechilibru în cotidianul cu care ne-am obișnuit cu toții, fiind nevoiți să ne adaptăm unei schimbări majore – sistemul de învățământ online. Am avut multe de învățat. De la cum să pornești un microfon până la utilizarea unor platforme noi. Ne-am mulțumit să ne vedem colegii și virtual, să fim capabili să ne mai zâmbim sau să prindem puțin curaj că totul va reveni cât de curând la normalitatea pe care o știam. Însă există mii de copii care nici nu s-au putut mulțumi, nici nu au avut cui să mulțumească. Ne dorim să fim implicați și să ajutăm. Ne dorim să ni se ofere oportunitatea de a implica”, a mărturisit Ilinca-Simina Murărașu, membră a Boardului Copiilor.

CNE, Boardul Copiilor și UNICEF mai îndeamnă autoritățile să acționeze pentru ca toate orașele și municipiile să devină prietene ale copiilor, oferind o bună guvernare pentru toți copiii, servicii accesibile având copiii în centrul procesului și mecanismelor de planificare, proiectare și responsabilitate.