După două decenii de părăsire, Blocul „Rosenthal” a intrat, în sfârșit, în consolidare!
Articol de Mircea Apostolescu, 3 iunie 2020, 14:06
Ieri, la ora 14:12, în zona Vrancea, județul Buzău, la o adâncime de 99 km, s-a produs un seism cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter…
Blocul „Rosenthal” este situat, în zona zero a orașului, pe Calea Victoriei, la numărul 22-24, chiar vis-a-vis de Magazinul „Victoria” și de Palatul CEC-ului.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Construcția, începută prin 1935, a fost inaugurată pe 20 decembrie 1938. Blocul a fost construit după planurile lui Radu Dudescu, la acea vreme arhitectul șef al Băncii Naționale, și sub îndrumarea inginerului Liviu Ciulley.
Blocul „Rosenthal” aducea în Bucureștiul anilor ’30 ai secolului al XX-lea o concepție arhitecturală modernă, introducând chiar elemente noi, pentru întâia oară.
Pentru această construcție, BNR a plătit 35 de milioane de lei, la vremea respectivă.
Blocul a fost cunoscut, în epocă, sub denumirea de „Rosenthal”, deoarece a fost ridicat pe locul fostului magazin de porțelanuri fine „Rosenthal”.
Clădirea a fost destinată a găzdui „Casa de Pensiuni, Împrumuturi și Ajutoare” a personalului Băncii Naționale, înființată în 1935, și „Asociația Sportivă si Culturală” a angajaților BNR.
Blocul „Rosenthal”, pe ale cărei ziduri se poate vedea, încă, semnul ce indică un monument istoric, a fost construit cu un subsol pe două niveluri. El dispune de 5 etaje cu sute de metri de birouri pe fiecare etaj, o sală de conferințe la etajul al 6-lea, o sală de sport, cu dependințele necesare, la etajul 7, și un bufet, la etajul 8.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Imobilul dispunea și de 4 ascensoare pentru persoane, plus un ascensor pentru corespondență. La parter, sunt spații comerciale.
Și pentru că spuneam despre inovațiile introduse pentru întâia oară în București de această clădire, Blocul „Rosenthal” a adus o idee inovatoare în Capitală. Astfel, spațiile comerciale de la parter sunt retrase și, în fața lor, se află o galerie cu colonade, pentru ca trecătorii să poată zăbovi în fața vitrinelor, la adăpost de ploaie, de vânt, ninsoare sau de razele arzătoare ale soarelui.
O fotografie din anii ’60 ai veacului trecut, pe care am văzut-o la un colecționar, arată galeria și vitrinele magazinelor luminate, dând o impresie extrem de occidentală întregii zone.
După inaugurarea sa, clădirea a adăpostit nu doar „Casa de Pensiuni” și „Asociația Sportivă si Culturală” ale personalului BNR, ci și „Serviciul de control al Importului”, „Serviciul de Control al Exportului”, „Serviciul de Relațiuni cu Străinătatea” ale Băncii Naționale.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
În 1968, clădirea a fost transferată Băncii Române de Comerț Exterior (BRCE). Timp de 20 de ani, până în 1989, prin această bancă s-au desfășurat cele mai multe operațiuni speciale ale statului român.
După 1990, banca și-a schimbat denumirea în „Bancorex”, păstrându-și, însă specializarea în tranzacții financiare externe și fiind considerată un fel de regină a băncilor din România.
La 27 iunie 1999, Agenția de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) a preluat 1.022 de dosare cu credite neperformante ale „Bancorex”, banca fiind desființată. Cu toții am plătit crach-ul „Bancorex” .
După căderea „Bancorex”, cladriea de pe Calea Victoriei 22 – 24, a rămas în părăsire. În anul 2006, o parte a imobilului a fost trecută, printr-o hotărâre de guvern, în administrarea Primăriei Municipiului București (PMB). Abia cu trei ani în urmă, în 2017, PMB reușea să obțină dreptul de administrare asupra întregii clădiri.
Cele două decenii de părăsire au dus la distrugerea treptată a Blocului „Rosenthal”. Am întrat în clădire de mai multe ori, în decursul timpului, și am văzut etapele unei distrugeri incredibile, petrecută sub ochii autorităților, în plin centrul orașului.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Prin geamurile sparte ale vitrinelor de la parter și de la etajele inferioare și chiar superioare, „binevoitorii”, în general oameni ai străzii, au intrat și au furat tot ce au putut duce și valorifica și au distrus restul.
Au început prin a smulge mochetele de pe jos și a fura mânerele de bronz ale ușilor, apoi, au spart ușile și le-au pus pe foc. Au fost distruse grupurile sanitare, au fost furate țevile de la instalațiile de apă, canalizare și pluviale, care erau de cupru.
Într-un final, au reușit să dezmembreze și să ducă, probabil, la fiare vechi și motoarele celor cinci lifturi.
Fără scurgeri pluviale și cu nuci crescuți pe terasa retrasă de la etajul cinci, apa de ploaie și de la zăpezile topite s-a infiltrat în clădire, vreme de 20 de ani. Așa se face că, la preluarea clădirii, cei de la Compania Municipală de Consolidări au găsit subsolul doi plin de apă până sus.
Primul nivel al subsolului era umplut aproape integral cu molozul rezultat de la diferitele reamenajări interioare care avuseseră loc în decursul anilor, își amintește Alexandru Catrina, șef de proiect la Compania Municipală de Consolidări.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Galeria cu colonade de la parterul Blocului „Rosenthal”, cufundată noaptea în beznă, a slujit ani de zile drept toaletă în aer liber pentru petrecăreții ieșiți din cluburile Centrului Istoric. Tot acolo, unii și alții obișnuiau să își arunce gunoiul. Pe colonade, se mai pot încă vedea mâzgălelile unor minți sucite, care reprezentau pe nu știu cine …
Din interiorul clădirii și din galeria comercială răbufnea spre stradă un miros de igrasie, amestecată cu mizerie. Așa că trecători ocoleau cel mai adesea galeria cu colonade, unde ar fi trebuit să privească în vitrine, la adăpost de ploaie sau de soare.
Astăzi, Blocul „Rosenthal” a intrat în Programul de reducere a riscului seismic al Primăriei Capitalei. Galeria cu colonade a fost închisă cu garduri de protecție pentru ca cei care au băut prea multă bere într-un pub din Centrul Istoric să nu o mai folosească drept toaletă în aer liber.
Cei de la Compania Municipală de Consolidări au golit subsolul doi de apa pluvială, adunată pe parcursul a 20 de ani, și au scos manual muntele de moloz de la primul nivel al subsolului, după cum a povestit pentru București FM Alexandru Catrina.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
„Spațiul fiind foarte strâmt, nu am putut folosi utilaje la evacuarea molozului. Fiind la subsol, nu am putut folosi nici tobogane, prin care molozul să ajungă prin forța gravitației, direct în camioane. Așa că acesta a fost încărcat cu lopețile și cărat cu gălețile și cu roabele din subsol pentru a fi încărcat în mașini”, explică șeful de proiect al Companiei Municipale de Consolidări.
De asemenea, a fost înlăturată tencuiala de pe fațada imobilului și din interior. Și au fost îndepărtate straturile multiple de dușumele, care au fost puse unele peste celelalte, cu ocazia amenajărilor și reamenajărilor interioare care au avut loc în decursul anilor.
„În acest fel, prin îndepărtarea tencuielii exterioare am înlăturat potențialul pericol pe care fațada îl putea reprezenta atât pentru trecători, cât și pentru noi, pentru muncitori. De asemenea, prin îndepărtarea și a tencuielii interioare și a dușumelelor, până la placa de beton, am ușurat structura de rezistență a clădirii”, mai spune Catrina.
Odată pus în siguranță, Blocul „Rosenthal” urmează să intre în consolidare și restaurare pentru a fi redat, în toată splendoarea sa, uneia dintre cele mai reprezentative artere comerciale ale Bucureștiului, Calea Victoriei.
De-a lungul timpului, am scris, în repetate rânduri, despre ruina în care zăcea, în mod inexplicabil, o clădire monument, aflată în cea mai reprezentativă și mai scumpă zonă comercială din centrul Bucureștiului. Însă, primarii de până acum nu au avut nici o reacție, poate și din cauză că PMB nu avea toată clădirea în administrare. Iată că, în sfârșit, Blocul „Rosenthal” a intrat în consolidare și sper că el va fi pus în valoare, că va adăposti din nou birouri și magazine de lux și va arăta că în fotografia din anii ’60…
