Schimbări mici și multe!
Articol de cristina.toma, 2 aprilie 2020, 14:34
Nu știm cât ne va schimba viața, pe termen lung, epidemia de coronavirus. Nu știu dacă după ce asta va trece nu vom reveni la rutina de dinainte, dar este clar că deocamdată ne schimbă mai repede sau mai încet obiceiurile și relațiile pe care le avem cu cei din jurul nostru.
Dacă înainte, la primele ore ale dimineții, cartierele bucureștene erau animate și pline de oameni care mergeau la serviciu și de copii de toate vârstele mergând spre școală, acum diminețile sunt liniștite, pentru unii chiar prea liniștite.
Vezi doar câteva persoane grăbite care merg spre serviciu, mai toți cu mască și mânuși, fără chef de vorbă. Mai vezi ici acolo câte un tânăr care plimbă chiar și 5 câini odată. Mai vezi câte un vârstnic cu un cărucior de cumpărături după el.
Piețele agroalimetare au rămas deschise și, cu toate că producătorii sunt prezenți și au marfă destulă și de calitate, clienții sunt mai rari, sau mai bine zis, apar în două tranșe:
- Dimineață, la primele ore când majoritatea celor care vin sunt persoane de vârsta a treia;
- Între orele 13:00-15:00, majoritatea spre ora 15:00, de obicei persoane care vin de la serviciu și doresc să cumpere repede pentru a ajunge apoi acasa cât mai repede.
Dacă vârstnicii vin de obicei în piață la primele ore ale dimineții din cauza unei rutine pe care o au de ani de zile, de obicei doamnele, ceilalți preferă orele mai înaintate.
Deja unii dintre producătorii aflați în piață se gândesc să își mute mica afacere, măcar parțial pe internet și să vândă și online sau, dacă merge mai bine, chiar întreaga afacere. Aceștia sunt producătorii tineri.
Iar dacă înainte tehnologia părea să îi despartă pe bătrâni de tineri, dacă tabletele, telefoanele inteligente și mai ales internetul păreau niște taine de nepătruns pentru bunicii și străbunicii noștri, exact acestea par să îi aducă pe toți împreună.
Multe locuri unde vârstnicii își plăteau facturile, de exemplu, acum s-au închis, iar plățile se fac pe internet. În această situație, bunicii au avut nevoie de cei tineri, de obicei tot un vecin care în perioada această lucrează de acasă, pentru a-i ajuta să facă plăți online, iar apoi, la început în puține cazuri și destul de timid, au început să îi roage pe cei tineri să le arate cum se poate folosi computerul, laptop-ul și cum se poate face o plată online ori cum poți trimite un email medicului de familie.
Se schimbă modul de predare și învățare, iar aici nu este vorba doar despre elevi și studenți. Mulți dintre cei care în această perioadă sunt nevoiți să stea acasă, încep să fie tot mai interesați de cursuri online, fie pentru a învăța ceva nou care să îi folosească și după această criză.
Par a fi extrem de căutate cursurile de antreprenoriat. Alții s-au îndreptat spre cursuri care sunt un hobby de fapt dar despre care nu se știe la ce pot ajuta mai târziu. De multe ori o mică pasiune a stat la baza unei mari afaceri.
În privința elevilor și a studenților, ei par a se fi adaptat cel mai bine la acest stil de redare, iar în această perioadă câteva universități din țara noastră își țin sesiunile de comunicări științifice
Mulți părinți își dau seama că munca învățătorilor și educatorilor, a bonelor și a bunicilor nu este tocmai ușoară. Copiii care dau buzna în cameră exact când mama sau tata discută online cu șeful sau cu un subaltern, realizează că aceștia din urmă nu sunt un fel de bau-bau inventat de părinți pentru a pleca acasă.
Ce va mai urma? Probabil și alte schimbări. În unele situații după criză se va reveni la rutina dinainte dar în altele nu. Mai încet sau mai repede ne vom adapta la fiecare.
