”Schiță”, o carte ruptă parcă din viețile noastre

Articol de cristina.toma, 28 februarie 2020, 16:33

Se spune că 9 din zece lucruri noi pe care le aflăm într-o zi obișnuită ajung la noi prin intermediul unor conversatii. Poate din această cauză a scris si Rachel Cusk cartea ”Schiță”, apărută in traducere românească la editura Litera.

Personajul principal, in jurul căruia se țese toată povestirea si care leagă între ele destinele personajelor este o profesoară de scriere creativă care trebuie sa vină la Atena pentru a preda un curs celor care aspirau să devină scriitori. Ea este, de fapt naratoarea, cărtii. Nu se prezintă cu un nume ci doar cu o descriere a vieții ei: mama singură care crește doi copii.

În avion va cunoaște un domn distins, britanic de origine greacă, cu maniere impecabile pe care il va numi pe parcursul cărtii ”vecinul”. Părea un om de afaceri prosper dar când avionul se ridică de la sol totul se schimbă. Oamenii devin mai apropiati chiar dacă multi stiu că nu vor deveni prieteni după ce avionul va atinge solul din nou. Așa se întâmplă și cu cei doi, încep să vorbească – despre destinație, despre carierele și despre familiile lor. Dau glas propriilor mâhniri, discută despre tragedii de familie, analizează căsnicii și divorțuri. Între cei doi străini se stabilește o oarecare intimitate, pe măsură ce compară imaginea pe care o are fiecare despre propria viață.

Vor mai apare si alti parteneri de conversatie: Ryan, un alt profesor de scriere creative, Clelia, proprietara apartamentului care își spune si ea povestea prin intermediul lucrurilor adunate în apartament.

Schiță este un roman alcătuit din zece conversații. Sobru și lucid, urmărește parcursul autoarei de romane care predă scrierea creativă la o universitate din Atena, într-o vară sufocant de călduroasă. La cină, se întâlnește cu alți scriitori invitați. Merge să înoate în Marea Ionică, împreună cu vecinul ei de scaun din avion. Își antrenează studenții în exerciții literare.

Vorbeste cu dezinvoltură despre oamenii pe care îi cunoaște: despre fanteziile lor, despre anxietăți, despre teoriile lor preferate, despre regrete și nostalgii. Iar aceste destăinuiri permit schițarea prin contrast a portretului naratoarei, un portret al femeii care învață să facă față unei mari pierderi.

Se pot spune multe despre cartea scrisă într-un stil atat de rafinat dar, in acelasi timp atât de accesibil a lui Rachel Cusk dar eu nu vă mai spun decât că nu veți lăsa cartea din mână până când nu veți întoarce si ultima pagina.