Consolidarea continuă în București
Articol de Sorin Pavel, 15 februarie 2020, 10:54
de Mircea Apostolescu
Gabriela Firea: 45 de milioane de euro pentru consolidare !
Bugetul Capitalei, aprobat ieri de către consilierii municipali, prevede alocarea a 45 de milioane de euro, în acest an, pentru consolidarea imobilelor încadrate în clasa întâi de risc seismic (RS1) sau clădirile cu bulină roșie, cum sunt ele numite în limbajul cotidian.
Primarul general Gabriela Firea a subliniat în fața consilierilor municipali că programul de consolidare a clădirilor cu bulină roșie trebuie să continue în ritmul accelerat din prezent, în ciuda problemelor bugetare prin care trece municipalitatea bucureșteană, fiindcă sunt în joc viețile oamenilor.
Edilul a reiterat faptul că muncitorii Companiei Municipale de Consolidări au intrat, deja, în peste 200 de clădiri RS1, iar, până la sfârșitul acestui an, vor intra în toate cele 349 de imobile cu bulină roșie.
Consolidare în plin centrul orașului, Biserica Enei Nr 14
Până acum doi ani, în anul 2018, în blocul din Str. Biserica Enei nr. 14 locuiau 27 de familii. Acestea erau potențialele victime ale unui seism cu o magnitudine mai ridicată.
Blocul a fost construit cu peste 80 de ani în urmă, în anul 1936, și are un regim de înălțime S+P+5E și o suprafață desfășurată de aproximativ 3.000 de metri pătrați.
Structura de rezistență a fost făcută cu tehnologia de acum 80 de ani. Astfel, ploturile pe care se sprijinea clădirea, la o distanță de 6-7 metri unul de altul și la o adâncime de 2 metri, erau din cărămidă, nu din beton armat. De asemenea, planșeele dintre etaje erau din lemn, cu tavane șmiruite. Pereții, ca și bolțile subsolului, erau tot din cărămidă.
Această structură de rezistență a fost puternic afectată de trecerea timpului, dar și de seismele majore din 1940 și 1977, spun specialiștii Companiei Municipale de Consolidări.
Lucrările de consolidare au început, ca de obicei, din subsol. Numai că … Unde era subsolul ?! Echipele de la fața locului, care au intrat în amplasament, nu găseau subsolul blocului. Acesta apărea, însă pe planurile de construcție.
Până la urmă, l-au descoperit: subsolul era umplut până la tavanele boltite cu gunoi. Așa că prima lucrare de consolidare a constat în evacuarea manuală a gunoiului. Muncitorii l-au încărcat cu lopețile și l-au scos cu gălețile și roabele, fiindcă spațiul nu permite introducerea utilajelor, a unui excavator, de exemplu.
Muncitorii de la Consolidări au trebuit să sape “pe sub talpa casei”, cum spun ei. Adică săpăturile au fost executate pentru a se ajunge la fundație.
Consolidarea s-a făcut prin turnarea de diafragme, la exterior, și, apoi, de stâlpi de beton armat, la interior, la colțurile clădirii. Pentru turnarea diafragmelor exterioare, săpăturile au ajuns chiar până la 5 metri adâncime.
Și aceste săpături au trebuit făcute tot manual, “la linguriță” cum zic muncitorii, din cauza aceleiași lipse de spațiu care face imposibilă folosirea utilajelor.
Așadar, cei de la Consolidări au săpat pe lângă fundație, până la o adâncime de 5 metri. Au turnat ploturi noi și o centură din beton armat pe care să se sprijine clădirea. Tot din beton armat sunt și diafragmele exterioare care, în partea din spate a clădirii, se ridică din pământ. La colțurile clădirii, pe interior, au fost turnați stâlpi, de asemenea din beton armat.
Și pereții vechi de cărămidă au fost consolidați. Fiecare cărămidă în parte a fost curățată, “că să facă priză”, spun muncitorii. Acolo unde erau fisuri de la cutremure, a fost injectat un material special. Apoi, se pune o plasă de fier și se “dă deasupra un torchet”. Acest “torchet” este compus din mărgăritar, nisip și ciment, fără nici un pic de var. De ce ? Pentru că “varul mănâncă plasa metalică și ai consolidat degeaba”, spun cei de la Consolidări.
În acest moment, lucrările de consolidare au fost terminate. Se lucrează la acoperiș și la tencuieli.
Să lucrezi în plin centrul orașului se poate dovedi foarte dificil, spun muncitorii. În primul rând traficul și aglomerația din zona centrală se pot dovedi adversari redutabili.
Pe lângă faptul că lipsa de spațiu nu îți permite să folosești utilaje de construcții, precum excavatoare sau macarale, și atunci când trebuie să aduci un camion sau o betonieră este o problemă. Accesul pe străzile supra-aglomeratul cum sunt Biserica Enei, Academiei și Edgar Quinet este, uneori, aproape imposibil, o “probă de virtuozitate la volan”, după cum arată fotografiile unui șofer de camion.
Apoi, stânga-dreapta ai vecini pe care nu trebuie să îi deranjezi. Așa că, între orele 12-14 și după ora 17, trebuie să faci cât mai puțin zgomot, povestesc muncitorii de la Consolidări.
Desigur, pe durata lucrărilor, proprietarii apartamentelor care locuiau în bloc au fost mutați în apartamentele de necesitate aflate în proprietatea Municipalității.
Pentru acest proiect, Primăria Municipiului București a alocat 7.059.406,33 lei fără TVA.
În ultima perioadă, am avut parte de mai mult seisme, cu magnitudini scăzute, ce-i drept. Dar, am avut câte unul pe săptămână. Pentru clădirile cu bulină roșie, chiar și aceste cutremure mici pot reprezenta un pericol.
Consolidarea se poate face. După cum dovedesc toate aceste șantiere, lucrările nu doar încep, ci sunt duse la bun sfârșit, în termene rezonabile.
În acest oraș cu risc seismic ridicat, programul de consolidare trebuie să continue într-un ritm cât mai alert, pentru a salva viețile oamenilor!
