Transportul în Ilfov, o eternă gaură neagră pentru STB?!
Articol de Mircea Apostolescu, 30 ianuarie 2020, 14:30
Bomba face plici …
În decembrie, un fost consilier municipal arunca bomba: și STB este în faliment.
Andrei Creci, șeful Societății de Transport Bucureștene dezmințea cu fermitate faptul că STB-ul s-ar fi aflat măcar în insolvență, câtuși de puțin în faliment.
Dar, fostul consilier revenea, anunțând că Societatea de Transport București și-a pus garanție autobuzele pentru datoriile neachitate la ANAF.
Directorul general al STB, Andrei Creci, declara, pentru București FM, că mărirea cu 80% a parcului circulant și extinderea ariei de acoperire a serviciului de transport public în Județul Ilfov au dus la creșteri semnificative de costuri pentru societatea de transport public bucureșteană.
De aceea, STB a recurs la o facilitate și anume eșalonarea datoriilor către ANAF pe o durată de cinci ani.
Datoriile vor fi plătite lunar. Această eșalonare a datoriilor a presupus, însă, constituirea unei garanții din bunurile proprii, explica, la acel moment, Creci.
Sursa foto: Adriana Baciu
Șeful transportului public bucureștean dădea, însă, asigurări că tranșele reeșalonării vor fi plătite la timp și nu există vreun pericol că societatea să își piardă autibuzele.
„STB derulează un contract ferm pe doi ani și negociază unul pe 10 ani cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport București-Ilfov. Valoarea acestui din urmă contract este de peste 200 de milioane de euro, deci nu se pune problema ca STB să nu aibă cu ce să își plătească datoriile către ANAF sau către furnizori și bunurile constituite drept garanție să fie, astfel, executate, pierdute”, explica Andrei Creci.
Șeful STB mai susținea, în decembrie, că orice companie și-ar dori să beneficieze de această facilitate a reeșalonării datoriilor.
În context, trebuie menționat faptul că datoria reeșalonată a STB către ANAF se ridică la 231 de milioane de lei, iar Compania de Transport Public a garantat plata acestei datorii cu sediul și parcul de autobuze.
Pentru că șeful de la STB a menționat extinderea ariei de acoperire a serviciului de transport public în Județul Ilfov, drept una dintre cauzele care au generat costuri suplimentare substanțiale pentru Societatea de Transport Public Bucureșteană, am întrebat la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport București-Ilfov care sunt costurile acestui serviciu de transport extins, cine le plătește și dacă există datorii pentru transportul în Ilfov.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport București-Ilfov recunoaște datoria către STB …
Conform răspunsului primit de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport București-Ilfov, mijloacele de transport ale STB parcurg lunar aproape un milion de kilometri (975.731) în județul limitrof.
Costul pe kilometru, stabilit prin Contractul de delegare a gestiunii serviciului public de transport public local dintre Primăria Capitalei și STB, este de 7,75 de lei. La această sumă se adaugă TVA și cota de profit rezonabil de 3,57%, conform aceluiași răspuns pentru București FM.
Compensația de serviciu public, adică diferența dintre costul stabilit prin contractul de delegare și cel real al transportului în Ilfov, este de 90 de milioane de lei pe lună, inclusiv TVA, și este achitată de câte toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din Ilfov, care sunt membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de Transport București-Ilfov.
În acest moment, suma restantă este de 453.327,18 de lei, conform celor de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport București-Ilfov.
Gabriela Firea: Nu punem sula în coaste nimănui!
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, spune că există, într-adevăr o datorie a UAT-urilor din Ilfov pentru serviciul de transport prestat de către STB, dar că există și o promisiune că această datorie va fi plătită.
„Nu punem sula în coaste nimănui”, a declarat Firea pentru București FM.
Edilul șef a explicat că, în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport București-Ilfov sunt parte Primăria Capitalei și cele 40 de UAT-uri din Județul Ilfov. Traseele pe care circulă autobuzele STB în județul Ilfov sunt stabilite de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport București-Ilfov, iar „STB și-a rupt din inimă cele aproape 200 de autobuze necesare pentru a prelua călătorii din Ilfov”, a precizat Gabriela Firea.
Primarul Capitalei mai spune că, în cadrul asocierii, 90% din costuri sunt plătite de către Primăria Capitalei și doar 10% de către comunele și orașele din Ilfov.
„Credem că acest procent ne dezavantajează, pentru că greul îl poartă Municipiul București, și am discutat cu domnii primari (… din Ilfov n.r.) să reevaluăm acest procent, să mergem către un corect 25% și suntem pe cale să ajungem și la această situație. Oricum, este în avantajul Ilfovului și în dezavantajul financiar al Municipiului București”, a declarat Gabriela Firea.
În ceea ce privește datoria pentru transportul în Ilfov, primarul general al Capitalei spune că înțelege faptul că toate UAT-urile, și cele mici și cele mai mari, au probleme. Dar aceste probleme sunt diferite, pentru că fiecare UAT gestionează un număr diferit de persoane.
Astfel, cele 700 de milioane de euro pe care Primăria Capitalei le primește de la bugetul central din cotele defalcate din impozitul pe venit nu reprezintă o sumă nici măcar îndestulătoare pentru numărul de cetățeni ai Municipiului București.
„Oficial, Capitala are circa 2,2 milioane de locuitori. Însă, în mod real este vorba despre peste 4 milioane de oameni care trăiesc și muncesc în București. Toți acești oameni au nevoie de servicii publice de înaltă calitate, de la transport până la iluminat public, de la termoficare până la spitale și programe antipoluare”, a explicat Gabriela Firea.
Transportul în Ilfov, o eternă gaură neagră pentru STB și PMB?!
În urma tuturor acestor informații și declarații reiese faptul că, dacă Ilfovul ar fi achitat factura pentru transport, STB poate nu ar mai fi avut datorii către ANAF și nu ar mai fi fost obligată să își constituie drept garanție, pentru reeșalonarea acestora, propriul sediu și parcul de autobuze.
Acesta nu este, însă, un episod singular. Pe 15 iunie 2010, RATB își retrăgea autobuzele din Ilfov, deoarece Consiliul Județean Ilfov nu își îndeplinise obligațiile de plată asumate față de Consiliul General al Municipiului București (CGMB) prin „Protocolul privind transportul public de călători”, semnat pe 26 noiembrie 2008 și aprobat prin HCGMB 346/2008.
Desigur, autobuzele RATB au revenit în Ilfov, dar pe baza unor contracte individuale cu UAT-urile, Regia de Transport Bucureșteană putând retrage liniile ce deserveau comune sau orașe care nu își plăteau datoriile. Acum, STB nu mai are contracte individuale cu UAT-urile.
Nici episodul din 2010 nu a fost unicat. Cu cinci ani înainte, în 2005, RATB desființase cele 68 de linii preorășenești pe care le opera în Ilfov.
Așadar, întreaga istorie a autobuzelor bucureștene în Județul Ilfov par un dans al melcului în doi pași. Primul pas de marș triumfal, când se relua transportul din Ilfov, cel de-al doilea pas înapoi, când Regia de Transport Bucureșteană își retrăgea autobuzele, pentru că Primăria Capitalei nu mai putea face față costurilor generate de transportul preorășenesc, costuri pe care trebuia să le suporte în integralitatea lor.
Acest perpetuu dans al melcului, un pas înainte, un pas înapoi, te face să te întrebi dacă nu cumva transportul în Ilfov este o eternă gaură neagră, care absoarbe resursele regiei și, mai nou, pe cele ale societății de transport public, secătuind-o poate în mod ireversibil?!
De fapt, este vorba despre bugetul Municipiului București. Zona Metropolitană nu există, în fapt. Capitala, Consiliul Județean și UAT-urile din Ilfov au bugete distincte, dar Primăria Municipiului București finanțează integral și transportul regional, adică cel din Județul Ilfov, în vreme ce UAT-urile din județ nu achită nici măcar cei 10% aflați în sarcina lor …
