„Păcănelele” și „pariurile”: două intervenții ale poliției și un dosar penal pe zi

Articol de Mircea Apostolescu, 16 decembrie 2019, 14:41

Ce spune folclorul urban de tip nou …

În folclorul nostru urban de tip nou, jocurile de noroc sau „industria gambling-ului”, cum li se spune în limbajul elegant al breslei organizatorilor de jocuri de noroc, deci în limbajul cotidian acest fenomen este cunoscut sub denumirile generice de „cazinouri” sau „păcănele” și „pariuri”.

Despre cei care joacă se spune că „bagă bani la aparate” sau că „trag la păcănele”, de la zgomotul scos de aparate, iar despre amatorii de pariuri se spune că „bagă la pariuri”.

Nouă, celor care nu suntem jucători, ni se pare că „păcănelele”, „pariurile” și „amaneturile” au proliferat aproape cancerigen. Le găsești la fiecare parter de bloc, uneori grupate chiar câte două – câte trei, pe colțurile marilor intersecții. Le mai concurează, doar farmaciile și băncile, zice folclorul de tip nou.

Cifrele oferite de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) par a susține această percepție a publicului larg. Astfel, conform unui răspuns al ONJN la o solicitare a București FM, în Capitală există nu mai puțin de 68 de operatori economici care dețin licențe de organizare și exploatare a jocurilor de noroc.

Licențele sunt acordate de către Comitetul de Supraveghere din cadrul ONJN. Dintre cele 68 de licențe, 14 sunt acordate pentru organizarea și funcționarea jocurilor de noroc de tip pariuri în cotă fixă.

Tot ONJN a acordat pentru București 46 de licențe pentru organizarea și funcționarea jocurilor de noroc de tip slot machine. Alți 2 operatori sunt licențiați pentru activitatea de bingo în sală.

Există și trei licențe pentru organizarea jocurilor de noroc de tip cazinouri, 2 pentru activitatea de jocuri de noroc de tip club de poker și o licență pentru activitatea de jocuri de noroc de tip festival de poker.

Desigur, poate cifra de 68 de operatori economici poate părea rezonabilă, la nivelul unui oraș cu trei-patru milioane de oameni, cum este Capitala la ora actuală. Dar trebuie ținut seama de faptul că fiecare operator ce deține o licență își poate desfășura activitatea într-un număr nedefinit, nelimitat prin lege, de puncte de lucru.

Există, poate, și săli de jocuri de noroc de tip slot sau de pariuri care reprezintă investiții singulare, dar, există, cu siguranță, și lanțuri de „păcănele” și „pariuri”.

Pentru a ne da seama de amploarea fenomenului, dacă înmulțim doar cele 46 de licențe de „slot”, adică de „păcănele” doar cu câte trei puncte de lucru fiecare ne dăm seama că percepția generală nu este deloc greșită.

Cum explică organizatorii de jocuri de noroc proliferarea „păcănelelor”și a „pariurilor” …

Sorin Georgescu, președintele Asociației „Romslot”, care reunește unii dintre cei mai importanți operatori din industria gambling-ului, crede că proliferarea sălilor de jocuri și a celor de pariuri este un fenomen destul de înșelător, care are niște cauze ce țin de evoluția societății.

Astfel, pe de o parte, în ultimii 5 ani, s-ar fi produs o polarizare economică și socială în marile orașe, polarizare care a făcut ca și organizatorii de jocuri de noroc să își concentreze activitatea acolo unde puterea de cumpărare este mai mare.

„În multe dintre orașele mici sau în mediul rural nici nu are sens să deschizi o sală de jocuri sau de pariuri, pentru că oamenii nu au bani pentru așa ceva”, spune Georgescu.

Pe de altă parte, senzația că pe marile bulevarde există doar săli de jocuri, de pariuri, amaneturi, farmacii și sedii de bănci ar fi generată de faptul că magazinele care oferă alte bunuri și servicii s-ar fi retras, în mare parte, către centrele comerciale, explică președintele “Romslot”.

„Păcănelele” și „pariurile”, zone nesigure ?!

Aceeași percepție generală a celor neimplicați în fenomenul jocurilor de noroc spune că „păcănelele” și „pariurile” adună în jurul lor o „faună” mai deosebită, jucătorii.

Uneori, poate sub influența alcoolului, ei vorbesc zgomotos, se bucură, își exprimă dezamăgirea, înjură, se ceartă atunci când ies la fumat, în fața sălii de jocuri sau de pariuri, chiar și în toiul nopții.

Alteori, se întâmplă ca scandalul să ia amploare, jucătorii să se încaiere fie între ei, fie cu personalul care deservește sala respectivă și este necesară intervenția firmelor de pază sau chiar a poliției.

Dacă respectivul „cazinou” sau sala de „pariuri” se află la parterul unui bloc, cei care locuiesc deasupra sunt adesea deranjați de țipete, mașini ale „bodyguarzilor” sau ale poliției care vin în trombă, cu sirenele urlând, uși trântite, sticle sparte, etc.

Sunt cazuri în care locatarii blocurilor, care au la parterul lor săli de „păcănele” sau de pariuri, spun că le este teamă să treacă prin zonă, dacă nu și pe timpul zilei, atunci cu certitudine după lăsarea serii.

Ce spune Poliția Capitalei …

Datele puse la dispoziție de către Poliția Capitalei par să îndreptățească temerile oamenilor.

Astfel, conform unui răspuns la o solicitare București FM, între 1 ianuarie și 30 noiembrie anul trecut, polițiștii au intervenit în cazul a nu mai puțin de 609 de sesizări privind evenimente legate de case de pariuri sau săli de jocuri.

În urma acestor intervenții, au fost întocmite 405 de dosare penale pentru infracțiuni de distrugere, furt, amenințare, înșelăciune și delapidare.

Este vorba, așadar, despre o medie de 55 de evenimente pe lună, deci aproape 2 pe zi, și despre 36 de dosare penale, lunar, adică mai bine de un dosar pe zi, toate legate de „păcănele” și „pariuri”.

Iar aceasta este numai cifra albă a infracționalității legate de „păcănele” și „pariuri”, adică această statistică nu include toate acele incidente la care Poliția nu a fost sesizată, care au fost rezolvate, în moduri mai mult sau mai puțin violente între jucători, ori între aceștia și „body-guarzii” firmelor de pază cu care sălile respective au contracte.

Cifra reală a infracționalității legate de jocurile de noroc nu o putem cunoaște, cert este, însă, climatul de nesiguranță ce se creează în jurul multora dintre aceste săli de „păcănele” sau de „pariuri”.

Percepția generală ar fi dată de derapaje …

Sorin Georgescu spune că industria gambling-ului se lovește de un handicap de imagine, deoarece percepția generală asupra acesteia ar fi dată de derapaje. Această imagine negativă se răsfrânge asupra întregului fenomen și face dificilă până și angajarea personalului.

În fapt, jocurile de noroc ar fi o industrie modernă, foarte strict reglementată și controlată, care aduce circa 600 de milioane de euro anual la bugetul de stat și care generează circa 40 de mii de locuri de muncă, la nivel național, susține șeful de la “Romslot”.

Statul câștigă cel mai mult din jocurile de noroc …

Președintele “Romslot” spune că, anul trecut, ONJN a raportat încasarea numai din taxe specifice colectate doar de pe slot-machine a aproximativ 207 de milioane de euro.

În același an, profitul întregii industrii de slot-machine ar fi fost mai mic decât suma obținută de către stat din taxe.

„Din punctul meu de vedere, statul este cel mai mare beneficiar al industriei jocurilor de noroc”, a declarat Sorin Georgescu.

„Păcănelel” și „pariurile” așa cum scrie la carte …

Sorin Georgescu, președintele Asociației “Romslot”, care reunește o parte dintre cei mai importanți operatori din industria gambling-ului, spune că, din perspectiva legală, există agenții de pariuri sportive, care au dimensiuni între 20-100 de metri pătrați și sunt cel mai des întâlnite datorită dimensiunilor reduse. Într-o agenție de pariuri sportive, este permisă amplasarea a două până la cinci aparate.

Există, apoi, barurile cu aparate cu risc limitat, aparate la care câștigul poate fi de maximum 1000 de lei.

Sălile dedicate de jocuri trebuie să aibă de la 80-100 de metri pătrați în sus și un minimum de 12 aparate, în provincie, și minim 20 de aparate, în București.

Există slot-machine și în cazinouri, dar în România mai există doar patru cazinouri și o singură sală de bingo, a declarat Sorin Georgescu pentru București FM.

Jocurile de noroc, o industrie modernă, riguros reglementată și controlată …

Sorin Georgescu spune că industria gambling-ului este reglementată și controlată foarte riguros de către ONJN. Această industrie este un exemplu, la nivel european, spune el.

„Deschiderea unei săli de jocuri nu este un lucru ușor. După ce se înființează societatea comercială, trebuie să ai 75 de aparate, fie În proprietate, fie închiriate și trebuie să poți investi minimum 3-400 de mii de euro”, spune șeful de la “Romslot”.

Pe lângă certificarea și autorizarea aparatelor, ele sunt conectate la ONJN și sunt monitorizate zilnic în funcționarea lor. Astfel, „toate veniturile unui operator de slot sunt înregistrate în sistemul informatic al ONJN. Ceea ce înseamnă că oricând Oficiul poate verifica operatorul respectiv”, susține Georgescu.

Din 10 jucători, 8 pierd și 2 câștigă …

Cât privește „jupuirea fraierilor” și „grămezile de bani” care s-ar face din jocurile de noroc, președintele “Romslot” spune că și aceaste sintagme țin de folclorul urban și că nu au nimic de-a face cu realitatea.

„Un aparat de joc de noroc nou și performant costă cam cât o Skoda Octavia. Investițiile sunt considerabile. Algoritmii matematici ai acestor aparate fac ca, din 10 participanți la joc, 8 să piardă și 2 să câștige. Din punctul de vedere al raportului dintre venituri și profitabilitate, discutăm despre 10-15%”, spune Georgescu.

Asta, în limbajul comun, înseamnă că, la 100 de lei introduși în aparat de către un jucător, operatorul va înregistra, în medie, 10 lei venit. Din acești 10 lei, operatorul trebuie să își acopere cheltuielile și să plătească anticipat taxele, în valoare de 4000 de euro pe aparat pe an, plus o taxă de operator de 20 de mii de euro, explică șeful de la “Romslot”.

Sorin Georgescu: Suntem o industrie care promovează profitul responsabil. Nu ne interesează să obținem acest profit cu orice preț!

În ceea ce privește modul în care cei din industria gambling-ului se raportează la jucători, Sorin Georgescu spune că jocurile de noroc sunt, de fapt, o industrie a divertismentului, nu a câștigului sau pierderii.

„Noi ne dorim ca participanții noștri la joc să perceapă jocul ca pe o distracție. Avem situații în care acest divertisment se transformă în derapaje. Ne îngrijorează aceste derapaje și ne ocupăm de ele de mai bine de zece ani încoace. Din acest motiv a apărut asociația noastră, “Romslot”, din acest motiv a apărut Asociația „Joc Responsabil”, ale căror programe sunt conduse de către reputatul doctor Cristian Andrei. Avem un program care se desfășoară în licee, „Antrenat de Majorat”, în care li se explică adolescenților ce să faci cu banii, ce se întâmplă cu banii câștigați ușor, de ce ar trebui să muncești pentru banii respectivi”, a declarat Georgescu pentru București FM.

Auto-cenzura în industria gambling-ului …

Președintele “Romslot” spune că asociația nu încurajează jocul iresponsabil. Dimpotrivă membrii săi s-au auto-cenzurat, încă de acum 10 ani, cu privire la reclamele luminoase.

„Toate reclamele luminoase de la așa-zisele cazinouri de stradă sunt limitate la 6 metri pătrați. Dacă cineva are mai mult de atât, încalcă legea. De la începutul anului, nu se mai găsește pe fațadele sălilor dedicate nimic despre campaniile de marketing sau premiile pe care le oferă. Este o altă acțiune pe care industria ( … gambling-ului n.r.) a desfășurat-o pentru a-și diminua impactul social. Este un lucru care ne preocupă deosebit de mult”, a spus Georgescu.