“Dacă oamenii ăștia nu s-ar numi constructori, s-ar numi artiști!”
Articol de Mircea Apostolescu, 13 decembrie 2019, 10:01
Umbrele trecutului …
Multă vreme, una dintre “sperietorile” care îi făceau pe mulți dintre proprietarii de apartamente din imobilele cu bulină roșie să refuze consolidarea era durata lucrărilor. Dacă era vorba despre proprietari care își închiriau apartamentele sau dețineau spații comerciale, la parterul clădirilor cu bulină, refuzul era cu atât mai categoric, având în spate și motivația financiară.
Circulau, e drept, tot felul de legende și povești despre lucrări de consolidare care au durat la nesfârșit, ani și ani de zile. Exista cazul, celebru în epocă, al unui bloc de pe Brezoianu, unde consolidarea s-a făcut cu proprietarii în apartamente și s-a întins pe mulți ani de zile.
Oamenii au trăit un adevărat calvar, interminabil, și unii nu au mai apucat să vadă finalul lucrărilor. Mai mult, în urma constructorilor, au rămas grămezi de nisip, ciment, moloz iar proprietarii au trebuit să investească bani mulți pentru a-și amenaja la interior apartamentele și a le face, din nou locuibile.
Așadar, aceste povestiri de groază cu personaje și întâmplări inspirate din viața reală, au făcut ca mulți proprietari să refuze consolidarea.
De ce capătă oamenii încredere …
Iată că, astăzi, Municipalitatea pare să fi reușit să de-a un nou suflu consolidării și reabilitării fațadelor clădirilor monumentale din centrul Bucureștiului. Desigur, la acest avânt pare să fi contribuit și Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, dar, cu siguranță contribuie felul în care constructorii Companiei Municipale de Consolidări își fac treaba, cu profesionalism și, mai ales, cu o viteză care îi uimește pe bucureșteni și, în special pe beneficiari.
Astfel, doar în ultima perioadă, de la 1 Decembrie până azi, Primăria Capitalei, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și Compania Municipală Consolidări S.A., a finalizat lucrările de reparații și refacere a fațadei în cazul “Palatului Imobiliara”, clădire monument-istoric din Calea Victoriei nr. 48-50, dar și la imobilul din Calea Moșilor nr. 27.
Despre clădirea din Calea Victoriei nr. 48-50, cunoscută și sub numele de “Palatul Imobiliara”, unde în trecut a funcționat sala Teatrului “Țăndărică”, am vorbit săptămâna trecută, când constructorii au terminat demontarea schelelor de pe fațada monumentului și toți bucureștenii au putut constata că fațada clădirii din 1913 a revenit la strălucirea de odinioară. După doar trei luni de lucrări, fațada imobilului, bogată în ornamente arhitecturale, nu doar că arată ca în 1913, dar nici nu mai constituie un pericol pentru trecători.
Beneficiar: Nu mi-a venit să cred că, în două luni, aveam clădirea gata!
La fel au decurs lucrurile și în cazul clădirii monument istoric din Calea Moșilor nr. 27. Aflată în zona Moșilor Vechi, adică acea parte din Calea Moșilor care a scăpat nedemolată în perioada de dinainte de 1989, clădirea datează de la 1885.
În paralel, au fost finalizate și lucrările de refacere a fațadei clădirii monument-istoric din Calea Moșilor nr. 27. Construită în anul 1885, clădirea necesita intervenție urgentă.
Tencuiala de pe fațadă era fisurată și desprinsă pe suprafețe importante. De asemenea, jgheaburile de scurgere ale apei de pe acoperiș erau uzate ca și acoperișul însuși, iar apa se scurgea direct pe fațadă și în interior. Starea clădirii reprezenta un pericol pentru pietoni și din cauza balcoanelor de pe care se desprindeau bucăți de tencuială.
David Neacșu, proprietarul spațiului comercial de la parterul clădirii, unde funcționează de vreo 25 de ani un cunoscut magazin de articole pentru montaniarzi și sporturi de iarnă, spune că imobilul arăta ca orice clădire de peste 100 de ani. “Nu pot să spun că era o ruină, dar era ruinată”, mărturisește el.
Având la parter magazinul dar spații de locuit aparținând altor persoane la etaj, clădirea a fost imposibil de reabilitat prin eforturile întreprinzătorului privat. În plus, statutul de monument istoric, face ca, pentru orice intervenție asupra imobilului, să fie necesară aprobarea Ministerului Culturii. Pentru asta, trebuia să faci un proiect, să angajezi o firmă care să dispună de specialiști în restaurarea monumentelor istorice. Ori toate acestea depășeau cu mult posibilitățile materiale ale unui mic întreprinzător privat, explică Neacșu.
“Era urâtă rău. Eu am încercat să am grijă de parter, cât am putut, fiind privat. Dar sus nu mai depindea de mine. Depindea de cei care cumpăraseră, de ICRAL, habar n-am. Pe mine mă interesa toată clădirea să arate bine, pentru că este cel mai de preț lucru pe care îl am eu in firmă, spațiul”, a explicat David Neacșu pentru București Fm.
Cât despre lucrările de reabilitare a fațadei imobilului, patronul magazinului de la parter povestește: “I-am văzut când au venit cu schelele. În trei-patru zile, au pus schelele, după care i-am întrebat: Fraților, ce faceți aici ? Consolidăm. Și m-am gândit: durează ani de zile, emo problemă. Că eu am, totuși, o afacere aici. O zi dacă nu merge vânzarea, deja am probleme. Nu, domne, în două luni de zile au dat-o gata ! Și credeți-mă că nu-mi venea să cred că, pe 1 Decembrie, aveam clădirea cum e acum”!
David Neacșu: Dacă oamenii ăștia nu s-ar numi constructori, s-ar numi artiști!
Când l-am întrebat dacă este mulțumit de felul în care arată, acum, imobilul și cum ar fi dacă toate clădirile din zona Moșilor Vechi ar fi reabilitate, domnul Neacșu mi-a răspuns: “Este poate cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat în ultimii 26 de ani, de când am pornit o afacere privată. Dacă oamenii ăștia nu s-ar numi constructori, s-ar numi artiști! Mie îmi place rău de tot! Eu recomand multora să se ducă până la Praga. Cam așa ar arăta. Bucureștiul este o perlă, dar n-avem bani ca să facem”.
Alexandru Stamate, șeful de proiect în ceea ce privește consolidările și reabilitările de fațade de la Compania Municipală de Consolidări, mi-a explicat că intervenția la imobilul din Calea Moșilor 27 a avut două faze.
Într-o primă etapă, s-a făcut punerea în siguranță a imobilului situat s-a încercat prevenirea apariției altor degradări. Astfel, a fost schimbat în întregime acoperișul, ca să nu mai plouă în clădire și să nu se mai scurgă apa de ploaie direct pe fațadă. În plus, au fost asigurate balcoanele, pentru că bucăți de tencuială să nu se mai desprindă de pe acestea și să nu mai existe riscul accidentării trecătorilor.
Într-o etapă ulterioară, care a durat două luni, muncitorii de la Consolidări au trecut la reabilitarea întregii fațade. Abia când au pus schelele, muncitorii au putut constata amploarea distrugerilor. Astfel, porțiuni foarte mari din tencuiala clădirii erau distruse. De aceea, vechea tencuială a trebuit înlăturată și refăcută, explică Stamate.Inginerul de la Consolidări mai spune că lucrările au fost foarte migăloase, deoarece fațada clădirii este foarte bogată în ornamente. Multe dintre acestea erau parțial distruse sau lipseau pe de-a-ntregul.
De aceea, meșterii ipsosari din echipa lui ‘Nea Nicu, despre care povesteam săptămâna trecută, au trebuit să de-a jos toate elementele ornamentale ei să le reproducă în atelierul lor de pe Calea Victoriei 48-50.
“Dacă lucrările sunt bine organizate și toată lumea știe ce are de făcut, se pot finaliza într-un timp rezonabil”, a concluzionat simplu inginerul Alexandru Stamate.
Alte trei clădiri din centrul Capitalei au intrat deja în programul de reparații și refacere a fațadelor. A fost montată schela pe fațada clădirii din Bd. Regina Elisabeta nr. 16, iar lucrările la imobilele din Calea aVictoriei nr. 54 și Splaiul Independenței nr. 56 urmează să înceapă.
