Mihai Mereuță (Habitat): Un imobil, un sistem de încălzire, principiul prin care recunoști legile fizicii!
Articol de Mircea Apostolescu, 9 decembrie 2019, 14:34
Modificarea de către Parlamentul României a Legii 325/2006, privind termoficarea, a fost cerută insistent de către liderul Sindicatului Liber RADET și al Confederației Sindicatelor din Serviciile Publice, totodată, Ioana Stoica.
Șefa sindicaliștilor din serviciile publice a adresat chiar două scrisori deschise Președintelui României, președintelui Camerei Deputaților, președintelui Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, grupurilor parlamentare din camera inferioară a Parlamentului, scrisori prin care atrăgea atenția asupra faptului că legislația privind termoficarea nu este pusă în concordanță cu normele Uniunii Europene și cu realitățile economico-sociale ale prezentului.
„Acest decalaj, ce persistă de 11 ani, ar fi de natură să ducă la colapsul definitiv al tuturor sistemelor de termoficare din țară”, susține Stoica.
Șefa sindicaliștilor de la RADET cere, în special, diminuarea TVA-ului la energia termică, asemenea altor servicii publice, de la 19-5%, și consacrarea legală a zonelor unitare de încălzire și a principiului un „imobil un sistem de încălzire”.
CJUE dă, practic, dreptate sindicaliștilor …
Iată că, de curând, Curtea de Justiție Europeană (CJUE) a dat o decizie care vine parcă în sprijinul revendicărilor sindicaliștilor din serviciile publice privind modificările la Legea 325/2006.
Astfel, CJUE a statuat faptul că directivele Uniunii Europene permit statelor membre să adopte o legislație națională prin care fiecare proprietar al unui apartament, dintr-o clădire aflată în proprietate comună, să fie obligat să contribuie la costurile legate de energia termică ce alimentează părțile comune, chiar în cazul în care nu utilizează sistemul centralizat.
Decizia CJUE arată că Directiva 2011/83, privind drepturile consumatorilor și Directiva 2005/29, privind practicile comerciale neloiale nu sunt contrare unei reglementări naționale, care să oblige proprietarii unui apartament dintr-o clădire aflată în proprietate comună, imobil racordat la o rețea de încălzire centralizată, să contribuie la costurile legate de consumul de energie termică aferent părților comune și instalației interioare ale clădirii. Obligativitatea subzistă, chiar dacă proprietarii apartamentului sau apartamentelor care nu sunt racordate la sistemul centralizat de încălzire, nu au solicitat în mod individual furnizarea energiei termice și nu o utilizează în apartamentul lor.
Curtea a mai dispus și că Directivele 2006/323 și 2012/274 privind eficiența energetică nu se opun ca facturile referitoare la acest consum să fie stabilite, pentru fiecare proprietar al unui apartament din clădire, în mod proporțional cu volumul încălzit aferent apartamentului său.
În opinia CJUE, este aparent dificil de conceput să se poată individualiza în întregime facturile referitoare la încălzire în clădirile aflate în proprietate comună, în special pentru încălzirea aferentă instalației interioare și părților comune, dat fiindcă apartamentele dintr-o astfel de clădire nu sunt independente unele de altele pe plan termic deoarece căldura circulă între spațiile încălzite și cele care sunt mai puțin încălzite sau nu sunt încălzite.
Directivele 2006/32 și 2012/27 nu se opun ca respectivul calcul al căldurii emise de instalațiile interioare dintr-o clădire proprietate comună să se facă în mod proporțional cu volumul încălzit aferent fiecărui apartament, a decis Curtea de Justiție Europeană, ţinând cont de marja largă de manevră de care dispun statele membre UE în stabilirea metodei de calcul privind consumul de energie termică în clădirile aflate în proprietate comună.
Ce înseamnă această decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru noi?
În primul rând, înseamnă că instanțele naționale vor trebui să țină seama de decizia CJUE, în momentul în care vor fi sesizate cu spețe privind proprietarii care și-au deconectat apartamentele din clădiri proprietate comună de la sistemul de termoficare și refuză să achite cotele stabilite pentru încălzirea părților comune și pentru căldura din țevile verticale care trec prin toate apartamentele din blocul respectiv.
În al doilea rând, înseamnă că statuarea zonelor unitare de încălzire și a principiului “un imobil un sistem de încălzire” nu contravin de fel normelor europene și că sindicaliștii din serviciile publice au dreptate când afirmă că legislația românească privind termoficarea nu este pusă, încă, în acord cu directivele europene.
Mihai Mereuță (Habitat): Un imobil un sistem de încălzire, principiul prin care îți asumi că recunoști legile fizicii!
De altfel, președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari “Habitat”, Mihai Mereuță, spune că principiul “un imobil un sistem de încălzire” este cel prin care îți asumi că recunoști legile fizicii.
„Orice discuție trebuie începută de la acest principiu deoarece, în exercitarea drepturilor sale, fiecare proprietar nu trebuie să încalce drepturile celorlalți proprietari și nici principiul bunei vecinătăți”, susține șeful de la “Habitat”.
„Dacă mai multe blocuri se deconectează de la sistemul de termoficare, se poate ajunge la situația în care operatorul sistemului să nu mai aducă agentul termic la blocul tău, care a rămas singurul racordat la termoficare”, exemplifică Mihai Mereuță.
„Atât zonele unitare de consum cât și principiul „un imobil, un sistem de încălzire” erau deja statuate în vechea formă a Legii 325/2006, dar nu s-a făcut corecta aplicare a legii”, a declarat Mereuță pentru București FM.
„Mai mult decât atât, condițiile privind deconectarea de la sistemul centralizat de încălzire au fost relaxate în proiectul de lege pentru modificarea Legii 325/2006 pe care președintele Iohannis l-a retrimis la Parlament față de cele din legea inițială”, spune Mereuță.
Șeful de la “Habitat” spune că orice reglementare trebuie să pornească de la principiul „un imobil, un sistem de încălzire” deoarece între apartamente are loc permanent un transfer termic.
„Izolarea termică a blocurilor, dacă s-a făcut, s-a făcut la exterior, nu între apartamente. Deci, există transfer termic între apartamente, transfer care este greu de cuantificat”, explică Mihai Mereuță.
În plus, căldura degajată de țevile verticale, care trec prin toate apartamentele este un consum individual care trebuie plătit de către fiecare proprietar, susține președintele Ligii “Habitat”.
Pentru rezolvarea problemei termoficării în București, Mereuță susține că trebuie, mai întâi înființat SACET, prin reunirea producției, transportului, distribuției și furnizării agentului termic într-o singură entitate, în subordinea Primăriei Capitalei.
„Pasul următor ar fi concesionarea serviciului de termoficare cu aport de capital către un operator privat”, a mai declarat președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari “Habitat”.
