Cazul adopției din Baia de Aramă: Prevenția riscului psihologic este slab reglementată în România

Articol de Adriana Baciu, 1 iulie 2019, 09:26

Analizând cazul mediatizat în săptămâna 17-30 iunie 2019 privind adopția fetiței Sorina din Baia de Aramă (Mehedinți), prof. univ. dr. Eugen Avram, directorul Departamentului de Psihologie din cadrul Universității București, atrage atenția asupra faptului că, în momentul de față, în România, actele normative nu includ proceduri ferme privind evaluarea și pregătirea psihologică în vederea adopției, dar și pentru etapele ulterioare, atât pentru copil, cât și pentru adulții implicați.

Pe fond, profesorul afirmă că avem o problemă la nivel de sistem: lipsa procedurilor de prevenție a riscului psihologic la nivelul instituțiilor, sectoarelor de activitate, și, generic, la nivelul populației.

Specialistul este de părere că, în cazul adopției gestiunea deficitară a tranziției poate avea consecințe semnificative pentru copil, dar și pentru familia adoptivă: tulburări de adaptare, tulburări emoționale, tulburări ale capacității de performanță.

Profesor univ dr. Eugen Avram menționează că imaginile televizate sunt comentate de mass-media prin termeni precum: nepregătire psihologică, evaluare insuficientă a contextului, apelul la forță (existând și alte suspiciuni prezentate în emisiunile TV).

Dacă analizăm Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, descoperim următoarele:

1. În unele articole apare sintagma asistent social/psiholog, ceea ce indică opțiunea pentru una din profesii, ele nu apar ca activități complementare.
2. Evaluarea psihologică se desfășoară în cadrul unui număr insuficient de ore (secțiunea a III-a a normelor, art 9): 4 întâlniri de evaluare/consiliere.
3. În unele etape ale procesului de adopție nu se menționează activitatea de monitorizare psihologică și socială a copilului și adulilor implicați. De exemplu: etapa de potrivire inițială, etapa de potrivire practică, etapa de după adopție.
4. La art 55 litera 3, se prevede că profilul copilului greu adoptabil cuprinde […] descrierea succintă a nevoilor de sănătate, emoţionale, educaţionale ale copilului. Conceptele greu adoptabil și succint ridică unele probleme de conceptualizare.
5. La art. 10 se precizează că pregătirea adoptatorului/familiei adoptatoare este destinată evaluării şi dezvoltării capacităţii acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat și se desfăşoară pe parcursul a 3 sesiuni individuale sau de grup, cu o durată totală de minim 12 ore.

“Copiii supuși procedurilor de adopție constituie o categorie vulnerabilă care trebuie supravegheată o lungă perioadă de timp înainte și după adopție. Există un protocol viabil de monitorizare psihologică și socială a evoluției copiilor adoptați? Știm în mod real ce se întâmplă cu ei la 5 sau 10 ani de la adopție? În procesele de adopție este necesară o evaluare psihologică extinsă (evaluare longitudinală, evaluarea familiei extinse, a istoricului de sănătate a familiei, activitățile adoptatorului, etc.), trebuie alocate mult mai multe ore de evaluare și pregătire psihologică în cadrul unui proces de monitorizare a copilului și adulților implicați”, explică prof. univ. dr. Eugen Avram.

Sănătatea psihică a populației – parcurs aleator în lipsa activităților preventive

Totodată, profesorul universitar este de părere că majoritatea problemelor psihologice sunt cauzate de expunerea la factori psihotoxici, iar evoluția sănătății psihice a populației are un parcurs aleator în lipsa unor activități organizate care să permită protecția psihologică.

“Dacă analizăm prevalența problemelor de sănătate psihică tragem concluzia că nu avem niciun control, nici măcar în ariile pe care le gestionează instituții de importanță majoră în societate. Victima este cetățeanul, adult, tânăr sau copilul. Ne mirăm de ce mulți copii dobândesc probleme de adaptare, comportamente vicioase sau de ce nu își valorifică talentul. Avem tot interesul ca adopția să contribuie la crearea unui cetățean sănătos psihic și apt pentru muncă. O societate sănătoasă mintal se creează prin grija pentru sufletul fiecăruia! Avem specialiști care pot contribui la crearea unei performanțe adaptative optime a copiilor adoptați și a familiilor adoptive. Evaluarea psihologică, monitorizarea psihologică, consilierea, asistarea, psihoterapia de suport sunt activități ce contribuie la sănătatea psihică a populației. Aceste activități trebuie să fie mai bine reprezentate în actele normative”, conchide prof. univ. dr. Eugen Avram, directorul Departamentului de Psihologie din cadrul Universității București.